Potrivit Reuters, mania investițiilor globale în Bitcon și alte monede virtuale în 2017 a cunoscut salutiri sălbatice în evaluările lor, ceea ce a dus la creșterea averilor unor oameni și falimentarea altora.

”Aceasta este un fenomen global și este important că este urmărit la nivel internațional la nivel global. Nu excludem posibilitatea să reglementăm cripto-monedele la nivelul Uniunii Europene dacă vedem, de exemplu, că apar riscuri, dacă la nivel global nu apar răspunsuri”, a declarat vice-președintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Domobrovskis a rostit aceste, după ce a participat la o întâlnire ținută la cu membrii Banca Centrale Europeane, reprezentanții industriilor și Consiliul Pentru Stabilitate Financiară, instituție care scrie și coordonează reglementările Grupului celor 20 de Economii.

Prima monedă virtuală românească, lansată de trei programatori ca alternativă la Bitcoin

Prima monedă virtuală românească va fi lansată de către mai mulți programatori din țara noastră, aceștia sperând să devină o alternativă la Bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă din lume

Cei trei români care vor să lanseze prima monedă virtuală românească sunt Ionuţ Budişteanu, Adrian Stratulat și Ionuţ Alexandru Panait. Aceștia vor ca moneda lor să fie accesată de către oricine, indiferent dacă au sau nu cunoștințe în domeniu. Acest lucru presupune o ușurință foarte mare în utilizare a monedei cu pricina.

Un nou concept de minare pentru prima monedă virtuală românească

De altfel, din urmă spune că prima monedă virtuală românească aduce un concept nou de minare. Mai exact, nu mai trebuie să ai cunoștințe de programare și nici nevoie de mult spațiu de stocare pe calculator.

Tot ce trebuie este un browser, care să aibă legătură cu platforma lor.

Satoshi Nakamoto, creatorul Bitcoin

Prima monedă digitală din lume a fost Bitcoin, aceasta fiind lansată în anul 2009 de către enigmaticul Satoshi Nakamoto. Mai multe persoane au pretins că sunt Nakamoto, dar nu au venit cu probe.

Sătul de politicile băncilor centrale din lume, care devalorizează monedele naționale în momente de criză, Nakamoto a inventat o monedă care are o cantitate limitată. Astfel, Bitcoin are doar 21 de milioane de unități.

De asemenea, el a inventat un algoritm prin care a scos Bitcoin de sub tutela oricărei bănci centrale sau guvern din lume. Bitcoin depinde un soft care rulează într-o rețea de calculatoare. Acestea nu se mai află într-o locație centralizată, ci oriunde în lume. De asemenea, aceasta poate fi folosită pentru transfer rapid de bani pe tot globul, fără intermediul sistemului financiar.

Mania criptomonedelor

Între timp, valoarea Bitcoin a tot crescut ca Făt-Frumos din poveste, pe măsură că moneda digitală a căpătat tot mai mulți fani și a început să fie utilizată mai des. Mai nou, însă, oamenii au început să investească în Bitcoin ca alternativă la depozitele bancare.

Anul trecut, valoarea Bitcoin a urcat masiv de la o mie de dolari pe unitate, până aproape de 20.000 de dolari. Ulterior a scăzut la 13.000 de dolari, pentru ca acum să fie din nou peste 14.000 de dolari pe unitate. Anul 2018 va aduce, însă, adoptarea pe scară largă a blockchain, tehnologia din spatele Bitcoin, tot mai multe companii încerând să o integreze în produsele lor.

Concomitent, alături de Bitcoin au crescut puternic și alte criptovalute. Ripple a crescut anul trecut cu 37.000 de dolari, ceea ce l-a făcut pe inventatorul său miliardar în acte, cu o avere de 37 de miliarde de dolari.

De asemenea, și Dogecoin – o monedă dedicată unui câine celebru de pe internet – a urcat masiv și a trecut de o capitalizare totală de peste un miliard de dolari.

Companii care își lansează monede proprii

Pe lângă monedele digitale au crescut masiv și acțiunile companiilor legate într-un fel sau altul de acest fenoment mondial. Așa a fost cazul Kodak, care a anunțat că vrea să creeze o monedă virtuală destinată fotografilor, iar acțiunile companiei s-au triplat.

Mai mult, aplicația de mesagerie Telegram vrea să își lanseze o monedă virtuală proprie, prin intermediul căreia să strângă între 3 și 5 miliarde de dolari de la utilizatori. Cu acești bani ar dori să realizeze un sistem de plăți care să rivalizeze cu Visa sau Mastercard.

A apărut și cryptojackingul

Hackerii au început însă să deturneze traficul unor site-uri pentru a mina altă monedă, numită monerp. Așa a fost cazul atacului cibernetic împotriva Antenei 3.

Ulterior, s-a aflat că peste 150 de site-uri din România utilizează un cod care folosește puterea de procesare a calculatoarelor utilizatorilor pentru a mina monede virtuale, fenomen numit cryptojacking.

 
 

Urmărește-ne pe Google News