UE are nevoie de un „big bang” în consolidarea apărării: „Nu-i putem cere lui Putin să-și amâne planurile”

„Trebuie să trecem de la ceea ce unii numesc o abordare progresivă în creşterea capacităţilor noastre de apărare la o abordare de tipul «big bang»”, a subliniat fostul premier lituanian într-un interviu acordat pentru AFP.

Îngrijorări în privința unei agresiuni militare ruse directe până în 2030

Această schimbare de abordare este cu atât mai indispensabilă cu cât ameninţarea rusă crește de la o zi la alta. „Rusia poate să fie pregătită să lanseze un atac militar împotriva unui stat UE sau NATO înainte de 2030”, avertizează el, citând mai multe rapoarte ale serviciilor de informaţii.

„Întrebarea este dacă există suficientă voinţă politică (în Europa) să ne apărăm”, adaugă el.

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă îi poate convinge pe europeni să aloce mijloace suplimentare propriei apărări? „Eu văd necesitatea de a se cheltui mai mult în apărare nu din cauza lui Trump, ci din cauza lui Putin”, a afirmat Kubilius.

După lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, ţările europene depun eforturi să-şi consolideze industria apărării, însă capacităţile rămân insuficiente.

Cu toate acestea, potrivit unor estimări NATO, preluate de presă şi citate de către Kubilius, va fi necesar ca – până în 2044 – să se adauge capacităţilor existente aproximativ 49 de brigăzi noi, 1.500 de tancuri sau încă 1.000 de piese de artilerie.

Recomandări

Politica în vremurile când aveau drept de vot doar românii alfabetizați. Cum încerca PSD-ul de la 1914 să-și mobilizeze alegătorii din Banat

500 de miliarde de euro pentru o perioadă de zece ani

„Suntem cu mult sub aceste nevoi, cărora trabuie să le răspundem până în 2030, pentru că nu-i putem cere lui Putin să-şi amâne planurile în 2044”, a afirmat Kubilius.

Kubilius, a cărui funcţie nu a existat până în prezent în cadrul Comisiei Europene, vrea acum să ajute industrria europeană să devină mai puternică. După ce cifrele vor fi confirmate, „trebuie să avem un plan cu o viziune clară a industriei”.

„Vom aduce valoare adăugată dacă vom ajunge, printr-o cerere importantă, la contracte pe termen lung şi la bani clar identificaţi”, insistă el.

El explică că, dacă Lituania, de exemplu, vrea să cumpere 20 de tancuri, ea va plăti mai scump şi nu va avea prioritate faţă de comenzi mai importante.

Dar, dacă europenii vor comanda 1.500 de tancuri dintr-o dată, „ne putem înţelege ca preţul să fie mai mic”, iar acest lucru va încuraja industria, care are nevoie de vizibilitate pe termen lung.

Investiţia nu este mai puţin colosală, de aproximativ 500 de miliarde de euro pe o perioadă de zece ani, în opinia lui Kubilius, care consideră însă că există soluţii.

Cele 23 de state europene membre NATO s-au angajat să aloce cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare. Însă, aminteşte noul comisar european, secretarul general al NATO vrea să crească acest prag. Or, explică el, cheltuieli militare cu 1% în plus în UE înseamnă „200 de miliarde în plus” investiţii în apărare.

Recomandări

„Mâna nevăzută a lui Dumnezeu” și votul irațional. De ce „suveranismul” agravează problemele pe care pretinde că le rezolvă

Avertisment asupra repetării greșelilor din anii ’30

El s-a arătat în schimb mai evaziv cu privire la mijloacele finanţării acestei creşteri. Un împrumut european nu i se pare deloc potrivit, pentru că această idee „face pe toată lumea nevoasă”.

Mai multe ţări, între care Germania sau Olanda, se opun ca UE să se împrumute din nou, aşa cum a făcut pentru prima oară în istoria sa după pandemia de COVID-19.

Ideea ar fi, astfel, de a convinge statele membre să împrumute, încă de pe acum, până la 500 de miliarde de euro, pe care să le ramburseze pe o perioadă de mai mulţi ani, cu ajutorul banilor prevăzuţi oricum cu scopul de a se conforma noilor exigenţe NATO, explică el.

UE alocă mai puţin de 0,1% din PIB-ul său pentru a ajuta militar Ucraina, în timp ce cheltuielile militare ale Moscovei absorb 9% din PIB-ul rus, explică el.

Este, aşadar, urgent să se corecteze această situațue, altfel se vor „repeta greşelile” comise în anii ’30, când Hitler s-a înarmat, a agresat alte teritorii și a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial în colaborare cu Stalin, cei doi devenind inamici ulterior.

Urmărește-ne pe Google News