Aproximativ 4,2 milioane de ucraineni au în prezent acest statut, care le oferă dreptul de a trăi şi de a lucra în orice ţară din UE şi de a beneficia de ajutor pentru locuinţe şi şcolarizare, a precizat Ylva Johansson.
„Directiva cu privire la protecţia temporară va continua să se aplice cel puţin până în martie 2024”, a anunţat comisarul suedez.
Bombardamentele de luni asupra Kievului şi a altor oraşe ucrainene „arată că este important să continuăm să-i primim pe cei care au nevoie să fugă în UE”, a arătat Johansson.
Comisarul european i-a asigurat pe ucrainenii care au decis să revină acasă că se vor putea întoarce în UE, în cazul în care situaţia se degradează din nou în Ucraina, şi că-şi vor putea relua statutul de protecţie temporară.
„Am decis că nu trebuie să vă anulați înregistrarea când vă întoarceți, vă puteți păstra protecția temporară pe care ați primit-o într-un stat membru. Singurul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să le semnalaţi autorităţilor naţionale sau locale din ţara gazdă că vă întoarceţi în Ucraina”, a precizat Ylva Johansson.
Directiva privind protecţia temporară – distinctă de procedura obişnuită a azilului – a fost activată pentru prima oară de către UE pe 4 martie, la câteva zile după lansarea invaziei şi ofensivei ruse în Ucraina.
Această directivă poate fi relungită până la trei ani – adică până în martie 2025 – cu aprobarea Consiliului European, în care sunt reprezentate statele membre ale blocului comunitar.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina