22 comentariiStatele UE au depășit miercuri un impas politic care dura de ani de zile, convenind asupra unui acord ce va schimba semnificativ modul în care blocul comunitar va procesa cererile de azil și va găzdui migranții, facilitând, în principiu, respingerea solicitanților care nu au reușit să obțină azil.
Acordul s-ar putea dovedi important și pentru aderarea României la Schengen. Austria a insistat în mai multe rânduri că UE are nevoie de o reformă a regulilor azilului și migrației, înainte de a-și da acceptul pentru extinderea spațiului unic fără frontiere interne.
Negociatorii Parlamentului, ai Consiliului și Comisiei UE au lucrat toată noaptea pentru a ajunge la un compromis care să reformeze procedurile de azil, scrie Politico.
Acesta a venit după ani de încercări eșuate, reglementările încercând să găsească un echilibru între preocupările țărilor de frontieră, care doresc să fie ajutate să gestioneze solicitanții de azil, și cele ale țărilor din interior, care susțin că prea mulți migranți se deplasează nestingherit spre alte țări.
În conformitate cu acordul, care este preliminar și trebuie încă ratificat oficial de Parlamentul European și de Consiliu, țările din prima linie, cele din sudul Europei, vor institui o procedură de azil mai strictă la frontierele lor extracomunitare și vor avea mai multă putere pentru a deporta solicitanții de azil respinși.
„Persoanele care nu îndeplinesc condițiile de intrare în UE vor fi supuse unei proceduri de verificare înainte de intrare, care va include identificarea, colectarea de date biometrice, controale de sănătate și de securitate, timp de până la șapte zile“, spune acordul.
Analizarea cererilor de azil va fi și ea mai rapidă. „Procesarea cererilor de azil ar trebui să fie mai rapidă – până la șase luni pentru o primă decizie – cu limite mai scurte pentru cererile vădit nefondate sau inadmisibile și la frontierele UE”, spune acordul.
Acordul include noi măsuri pentru a identifica mai eficient persoanele care sosesc pe teritoriul UE, inclusiv „adăugarea imaginilor faciale la amprentele digitale, inclusiv pentru copiii începând cu vârsta de șase ani”.
Acordul stabilește de asemenea un nou mecanism pentru a asigura solidaritatea în scenariul unui „aflux excepțional de sosiri din țări terțe, care duce la prăbușirea sistemului național de azil”.
Țările situate din interior vor avea posibilitatea de a alege între a accepta un anumit număr de migranți sau a contribui la un fond comun al UE.
Critici din partea stângii și a organizațiilor umanitare
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat acordul, pe care l-a catalogat drept istoric. Metsola a recunoscut că pactul „nu este un pachet perfect” și a negat că acesta reflectă propunerile extremei drepte, susținând că este mai degrabă un compromis politic la care au ajuns partidele de centru.
„Este un centru care nu copiază dreapta, merge pe pragmatism”, a spus ea.
Agenția de frontieră a UE, Frontex, a anunțat recent că până acum, în acest an, au fost mai multe sosiri nereglementate în blocul comunitar decât în orice alt an din 2015 și până acum. Concret, peste un milion de migranți și refugiați au ajuns la granițele UE, mulți dintre ei fugind de războaiele din Siria, Irak și Afganistan.
În 2022, aproape un milion de persoane au solicitat azil în Europa.
În timp ce mai mulți oficiali UE și reprezentanți ai partidelor de centru-dreapta au salutat compromisul, critici au venit din partea partidelor de stânga și a celor ecologiste.
„Sistemul propus nu va fi în cele din urmă funcțional, procedurile de frontieră și detenția vor implica costuri umane foarte mari și sarcini administrative suplimentare pentru autoritățile naționale”, a declarat eurodeputatul german Terry Reintke, co-președinte al grupului Verzilor, citat de The Guardian.
Atacurile mai dure au venit din partea organizațiile umanitare, care au avertizat cu privire la implicațiile acordului asupra migranților și a solicitanților de azil care ajung la granițele Europei.
„Acordul final implică rezultate extrem de dezamăgitoare pe toate planurile. Principalul său impact va fi acela de a spori suferința la frontiere și de a îngreuna căutarea siguranței”, a declarat Olivia Sundberg Diez, avocata Amnesty International pentru migrație și azil în UE.
„Pactul va însemna aproape sigur că mai multe persoane vor fi plasate în detenție de facto la frontierele UE!”, a avertizat și Eve Geddie, directoare a biroului pentru instituții europene al aceleiași organizații,.
Peste 50 de organizații nonprofit au avertizat într-o scrisoare deschisă că pactul privind migrația va permite țărilor să rețină arbitrar copii, să deporteze migranții către ceea ce acordul numește „țări terțe sigure” și să alimenteze deciziile pe criterii rasiale.
Deputații europeni au obținut garanții că familiile cu copii mici vor avea condiții adecvate și că va avea loc o monitorizare pentru ca drepturile migranților reținuți să fie respectate și să li se ofere consiliere juridică gratuită, a declarat pentru AFP una dintre deputate, Fabienne Keller.
Dar nu toți sunt convinși de aceste promisiuni. Organizația Salvați Copiii a avertizat că acordul „va duce la încălcări flagrante ale drepturilor copiilor, va pune în pericol copiii care se deplasează (spre Europa) și va duce la separarea în continuare a familiilor de migranți”.
Ministra germană de Externe Annalena Baerbock, membră a Verzilor, a admis, parțial aceast lucru.
„Orice acord de la Bruxelles este întotdeauna un compromis. Germania nu a reușit să obțină ceea ce și-a dorit în ceea ce privește scutirea totală a copiilor și a familiilor de la procedurile de la frontieră. Ne vom asigura că acestea vor fi puse în aplicare într-un mod corect, ordonat și echitabil”, a spus ea.
Cu ochii spre extrema dreaptă
Acordul intervine cu doar șase luni înainte de alegerile europene, iar sondajele de opinie arată o creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta și antiimigrație în țări precum Germania și Olanda.
În Olanda, alegerile parlamentare anticipate din noiembrie au fost câștigate de partidul extremist al veteranului Geert Wilders, după o campanie în care tema migrației a jucat un rol important.
În Germania, gruparea Alternativa pentru Germania a crescut semnificativ în ultimii ani în sondajele de opinie, obținând rezultate bune în alegerile regionale, inclusiv mulțumită discursului anti-migrație.
Metsola a declarat de luni de zile că încheierea unui acord privind migrația este crucial pentru a contracara discursul populiștilor de dreapta. Alți politicieni, inclusiv Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, principala grupare din Parlamentul UE, au spus același lucru.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că acordul este „un răspuns european eficient la această provocare europeană”. „Înseamnă că europenii vor decide cine vine în UE și cine poate rămâne, nu traficanții de migranți. Înseamnă să-i protejăm pe cei care au nevoie”, a declarat von der Leyen.
Premierul olandez Mark Rutte a lăudat și el acordul, spunând că este vorba despre „un progres major”. „Acest acord ne va oferi mai mult control asupra migrației, de exemplu prin proceduri de azil mai bune și mai rapide la frontierele externe ale UE”, a spus el.