ComenteazăAprobarea cu întârziere a vaccinului Pfizer/BioNTech de către Agenția Europeană pentru Medicamente, la săptămâni după pașii similari făcuți deja de Marea Britanie, SUA și Canada, pare a fi cea mai mică dintre problemele Europei în acest moment.
Cea mai mare problemă este aceea că dacă situația rămâne ca acum, nu vor exista destule doze de vaccin disponibile pentru a aduce pandemia sub control în Germania și în UE până în toamna lui 2021, scrie Der Spiegel.
UE a cumpărat prea puține vaccinuri, prea târziu și, uneori, de la producătorii nepotriviți. Mai mult, potrivit unor surse, ar fi refuzat sute de milioane de doze de vaccin care acum îi lipsesc.
Acest lucru, scrie revista germană, ar putea avea consecințe dramatice pentru guvernul de la Berlin. Fără o vaccinare pe scară largă, țara nu va putea să controleze virusul, ceea ce înseamnă că anul viitor va decurge în mare parte ca și cel actual, cu rate mari de infectare, restricții și lockdown-uri.
Singurul remediu ar fi creșterea masivă a numărului de vaccinuri aprobate.
Vaccinuri distribuite echitabil în UE, în funcție de populație
Germania, scrie Der Spiegel, și-a luat angajamentul de a fi solidară cu statele UE, iar acest lucru înseamnă că la vaccin nu vor avea acces doar statele influente și cu putere economică, ci și cele mici, precum România și Slovenia. Dacă Germania s-ar apuca să cumpere de una singură vaccinuri, în condițiile unei cereri atât de mari, acest lucru ar afecta coeziunea UE, și așa fragilă.
În același timp însă, guvernul federal are o obligație față de populația țării, iar unii politicieni germani cred că Berlinul ar trebui să acționeze.
„Germania ar putea să cumpere vaccinuri suplimentare bilateral, direct de la companii, și cred că ar trebui să facă asta”, spune Karl Lauterbach, coordonatorul politicilor de sănătate al Partidului Social Democrat, aflat la guvernare alături de creștin-democrații Angelei Merkel.
Oamenii de știință estimează că Germania (și orice altă țară) trebuie să își imunizeze 60-70% din populație pentru a controla virusul. Asta ar însemna în jur de 100-120 de milioane de doze, deoarece aproape toate vaccinurile au nevoie de o administrare în două doze, pentru a avea efect.
În acest moment, UE a contractat un total de 1,3 miliarde de doze de la șase producători diferiți. Germania are dreptul la 18,6% din aceste doze, conform mecanismului de distribuire calculat pe baza populației. Asta înseamnă în jur de 250 de milioane de doze, mai mult decât suficient pentru a imuniza întreaga populație.
Un calcul asemănător arată că România va avea dreptul la 4,3% din totalul dozelor contractate de UE, adică peste 55 de milioane de doze.
Numai că numărul acesta este înșelător.
În prezent, după cum se știe, singurele livrări pe care se poate baza UE sunt cele ale vaccinului produs de consorțiul americano-german Pfizer/BioNTech și, într-un viitor apropiat, cele ale vaccinului produs de compania americană Moderna.
Vaccinul Pfizer/BioNTech a fost aprobat luni în UE, în vreme ce serul Moderna va fi autorizat în luna ianuarie. Ce înseamnă asta?
UE a cumpărat de la Pfizer/BioNTech 200 de milioane de doze (cu opțiunea de a mai cumpăra 100 de milioane), iar de la Moderna 80 de milioane de doze (cu opțiunea de a mai lua alte 80 de milioane).
Asta înseamnă că statele membre pot fi sigure pentru început pe doar 280 de milioane de doze. Insuficiente pentru o populație de 448 de milioane. Conform cotei de 4,3%, România ar avea deci dreptul la aproximativ 12 milioane de doze, suficiente pentru șase milioane de oameni.
Alte doze ar trebui să vină de la ceilalți producători cu care UE a încheiat contracte, dar este neclar când vor sosi acestea. Indiferent de ce se întâmplă, nu sunt așteptate alte cantități semnificative până la vară.
Compania anglo-suedeză AstraZeneca și-a întrerupt studiul clinic și a oferit rezultate dezamăgitoare. Compania franceză Sanofi a amânat o posibilă autorizare a vaccinului până spre sfârșitul anului viitor.
Nici vaccinul produs de CureVac, compania germană, nu este așteptat până la vară. Singura companie care ar putea oferi vești bune într-un timp mai scurt ar fi Johnson & Johnson, dar acestea nu sunt așteptate până în martie.
Accesul la vaccin, un simbol al solidarității în UE
Procurarea vaccinului în UE a fost de la început o operațiune complicată, scrie Der Spiegel. Germania a inițiat o alianță a vaccinurilor împreună cu Franța, Italia și Olanda. În primă fază, aceste țări au încheiat un acord cu AstraZeneca pentru 400 de milioane de doze.
Numărul de doze pe cap de locuitor contractate în lume
Mișcarea a avut rolul de a pune presiune pe UE, în condițiile în care oficialii de la Bruxelles nu se mișcau suficient de repede.
La mijlocul lui iunie, Comisia Europeană a prezentat strategia pentru vaccinare, care asigură acces corect și echitabil tuturor cetățenilor UE.
Ideea era că suficiente doze de vaccin for fi achiziționate, prin intermediul Comisiei Europene, pentru a vaccina toți cetățenii.
Politica de sănătate este, de fapt, o competență rezervată statelor membre. Dar accesul echitabil la vaccin a devenit un simbol al solidarității europene, în contrast cu sloganul american „America first” și cu lupta cruntă pentru vaccinuri de pe piața globală.
O planificare defectuoasă
Între lunile august și octombrie, UE a încheiat primele contracte cu Sanofi, Johnson & Johnson și AstraZeneca.
Încă de atunci, scrie Der Spiegel, era clar că UE nu încheiase contracte ferme cu firmele care aveau cele mai promițătoare vaccinuri. BioNTech și Moderna, spre exemplu, aveau astfel de rezultate promițătoare încă din iulie.
Potrivit revistei germane, în cercurile guvernamentale de la Berlin exista deja o senzație de iritare în legătură cu acest lucru, iritare care a crescut atunci când cele două companii și-au prezentat rezultatele fazei 3 de testare, care arătau că vaccinurile au o eficiență de 95%.
Alte țări acționaseră mult mai hotărât.
În iulie, SUA au securizat 600 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer/BioNTech și 500 de milioane de doze de la Moderna. Japonia, Canada, Hong Kong și alte țări au semnat de asemenea contracte în vară și în toamnă.
UE doar a rezervat doze. Nu a plasat comenzi concrete până la mijlocul lui noiembrie. Și chiar și atunci, a contractat mai puține doze decât ar fi putut.
UE a securizat doar 200 de milioane de doze de la Pfizer/BioNTech, cu opțiunea de a cumpăra încă 100 de milioane de doze care vor fi produse mai târziu.
Potrivit unor surse, BioNTech avea capacitatea adițională și chiar a oferit UE până la 500 de milioane de doze din prima fază. Dar Comisia Europeană a respins oferta.
Este neclar de ce au fost cumpărate doar 300 de milioane de doze ale unui vaccin care își dovedise deja eficiența, spune Der Spiegel. Potrivit revistei, ministrul german al sănătății a presat Bruxelles-ul să cumpere mai multe doze, dar nu a reușit să convingă toate celelalte state membre.
Reuters a precizat că unul dintre motive a fost prețul ridicat al dozelor Pfizer/BioNTech. Der Spiegel scrie că un alt motiv ar fi fost acela că UE contractase deja 300 de milioane de doze de la compania franceză Sanofi, așa că o altă achiziție masivă de la o companie germană a fost exclusă.
Comisia Europeană a negat această versiune.
Situația este similară în cazul Moderna. UE a comandat doar 80 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra alte 80 de milioane, care vor fi produse însă mai târziu.
„Am fi putut oferi mai multe”, spune Stephane Bancel, CEO al Moderna, care precizează că UE ar fi putut comanda până la 300 de milioane de doze. Dar Comisia Europeană nu a vrut mai multe.
Vești neplăcute
Veștile de la ceilalți producători cu care Comisia Europeană a încheiat contracte nu sunt bune.
Sanofi, de la care UE aștepta 300 de milioane de doze, a anunțat că o eventuală aprobare nu va fi cerută până în al patrulea trimestru al anului viitor. Și asta deoarece vaccinul a arătat o eficiență slabă în rândul persoanelor vârstnice.
AstraZeneca, ce ar fi trebuit să livreze alte 300 de milioane de doze, a oferit la rândul ei rezultate dezamăgitoare. Mai mult, experții nu au fost mulțumiți de felul în care compania a organizat studiul clinic și nici de felul în care au fost anunțate rezultatele.
Compania a combinat rezultatele de la două grupuri de studiu pentru a obține o eficiență de 70% a vaccinului. Dincolo de metoda de calcul, care a fost contestată de experți, chiar și această eficiență este redusă, în comparație cu Pfizer și Moderna.
Administrația pentru Alimente și Medicamente a anunțat deja că vaccinul AstraZeneca nu va fi aprobat în SUA până la vară. Asta dacă va fi aprobat.
Și chiar dacă va fi aprobat, va avea o eficiență de doar 60-70%. „Ce faci cu o eficiență de 70% când ai două vaccinuri care au o eficiență de 95%? Cui o să-i dai vaccinul acesta?”, a întrebat Anthony Fauci, expertul american în vaccinuri.
UE intenționează să folosească opțiunea de a cumpăra alte 80 de milioane de doze de la Moderna și 100 de milioane de doze de la Pfizer/BioNTech. Cel puțin în cazul Pfizer/BioNTech, negocierile au început deja. Este neclar însă când vor fi livrate aceste doze suplimentare, iar cea mai probabilă dată este undeva în a doua jumătate a anului, scrie Der Spiegel.
Mai mult, nici măcar aceste doze nu vor fi suficiente pentru a acoperi întreaga populație a UE.