”Este evident că nimeni nu era pregătit pentru aceasta. Dar este, de asemenea, evident că mulţi nu au sosit la timp când Italia a avut nevoie de ajutor când au început toate acestea. Şi corect este ca Europa în ansamblul ei să ofere o scuză sinceră”, a spus Ursula von der Leyen adresându-se Parlamentului European, reunit într-o sesiune la care mulţi eurodeputaţi participă online.
Dar ea adăugat că, pe lângă scuze, contează şi dacă se schimbă acest comportament, declarându-se ”mândră” că medici români şi polonezi ”salvează vieţi în Italia” şi că materiale medicale ”circulă prin toată Europa, de la cine le poate împrumuta la cine are nevoie cel mai mult de ele”.
”Europa a făcut în ultimele patru săptămâni mai mult decât în ultimii patru ani ai ultimei crize”, a susţinut şefa Comisiei Europene, referitor la măsurile de susţinere a economiei în valoare de peste 3.000 de miliarde de euro adoptate de UE şi de statele membre şi a descris drept ”un mare pas în direcţia cea bună” pachetul de împrumut de 500 de miliarde de euro, inclus în aceste măsuri şi de care vor putea beneficia statele zonei euro prin Mecanismul European de Stabilitate (MES).
Dar UE are nevoie de ”mult mai mult”, a mai spus Ursula von der Leyen, pledând ca viitorul cadru financiar multianual să fie ”planul Marshall” al reconstrucţiei economiei europene, dar care să ţină cont de obiectivele pactului ecologic european şi de cele ale economiei digitale.
Euroscepticismul a crescut în Italia
În Italia, șirul reacțiilor europene la criza din Peninsulă a generat consternare. Inițial, nici o țară europeană nu a răspuns la apelul lansat prin mecanismul de criză, într-un moment de disperare în Italia.
Germania, Franța și alte state au trimis apoi echipamentele de protecție cerute de Roma, dar întârzierea i-a pus pe gânduri pe italieni.
Declarația șefei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a spus că nu este treaba băncii să acopere găurile din cheltuielile bugetare ale guvernelor, a lovit în plin economia italiană. Și Lagarde a revenit ulterior, dar paguba fusese deja făcută.
Premierul Giuseppe Conte, susținut de aliați din Spania și în general din sudul Europei, inclusiv de Franța, s-a ciocnit apoi cu Germania, Olanda și partenerii acestora din nord în dezbaterea privind răspunsul comun la criza economică generată de epidemie.
Într-un interviu acordat Libertatea, profesorul de științe politice Franco Pavoncello, președintele Universității Americane John Cabot din Roma, a avertizat că dacă partenerii europeni nu vor arăta solidaritate, Italia va ieși, încet, dar sigur, din UE.