După ani de zile de blândețe în relație cu premierul maghiar Viktor Orban, oficialii europeni sugerează că sunt gata să ia în calcul așa-numita „opțiune nucleară” – suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul Consiliului – dacă Budapesta va pune în pericol securitatea Ucrainei, o țară candidată la UE.

O eventuală decizie în acest sens depinde de deznodământul summitului special din 1 februarie, când statele UE speră să aprobe în cele din urmă ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat de Orban la reuniunea din decembrie.

Folosirea articolului 7 din Tratat este cea mai gravă sancțiune politică aplicată unei țări membre și va fi extrem de greu de pus în aplicare, dacă nu imposibil, ea riscând de asemenea să genereze și efecte negative, în Ungaria și restul UE.

Acest lucru ilustrează de altfel gravitatea situației. „Asta rezumă destul de bine cam pe unde se află încrederea dintre Orban și ceilalți lideri”, a observat pentru Politico un oficial UE, sub acoperirea anonimatului.

Un summit crucial pentru Ucraina și nu numai

Cinci oficiali și diplomați europeni au declarat că mai multe state membre sunt pregătite să facă o mișcare împotriva Budapestei – ceea ce ar reprezenta un pas istoric pentru blocul comunitar, care în general se bazează pe coeziune și unanimitate.

„Dacă Orbán blochează din nou un acord (privind bugetul și cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina) la summitul din februarie, utilizarea articolului 7, pentru a priva Ungaria de drepturile de vot, ar putea deveni o opțiune reală”, a declarat un diplomat UE pentru Politico.

Votul privind ajutorul acordat Kievului, ce va avea loc săptămâna viitoare, este esențial pentru Ucraina, dar și pentru reputația UE, care trebuie să transmită Rusiei un mesaj ferm.

În decembrie, Orban a blocat finanțarea, sugerând ulterior că ar fi dispus să își ridice veto-ul, dacă UE va debloca fondurile europene destinate Ungariei.

În ultimele săptămâni, mai mulți oficiali au sugerat că dacă Orban blochează iarăși pachetul de asistență financiară, UE este gata să adopte un plan B pentru a aloca banii, sau măcar o parte din ei. Una dintre variante este un împrumut de pe piețele externe, garantat de statele membre.

Problemele articolului 7

De ani de zile, Bruxelles-ul a încercat să țină în frâu regresul democratic al Ungariei, suspendând în cele din urmă mare parte din fondurile europene destinate acestei țări. În schimb, în anii trecuți, Orban a folosit veto-uri tactice în mai multe dosare europene, pentru a obține mai mulți bani.

„Este clar că șefii de stat și de guvern s-au săturat de Orban”, a declarat Steven Van Hecke, profesor de politică europeană la KU Leuven. „E timpul ca Orban să realizeze că amenințarea articolului 7 există acum”, a spus acesta.

Unele țări din Europa Centrală și de Est se tem însă să invoce articolul 7, au declarat mai mulți diplomați, deoarece cred că s-ar putea confrunta în viitor cu o situație similară.

Premierul slovac Robert Fico, în special, reprezintă o necunoscută, și este neclar dacă el îi va rămâne loial lui Orban, sau va vota alături de majoritatea UE. Cum suspendarea dreptului de vot al unei țări se poate decide doar printr-un vot unanim (al tuturor celorlalte state membre), „opțiunea nucleară” rămâne foaerte nesigură.

Există, de asemenea, riscul unei reacții negative chiar în Ungaria, scrie Politico. Suspendarea dreptului de vot al Budapestei ar „înstrăina și mai mult Ungaria de Uniunea Europeană”, a declarat Péter Krekó, director al Institutului Political Capital din Budapesta.

Într-o dezbatere parlamentară de săptămâna trecută, europarlamentarul maghiar Balázs Hidvéghi, din partidul lui Orban, Fidesz, a avertizat vă o astfel de strategie se va întoarce împotriva UE. „În felul acesta, săpați mormântul Uniunii Europene. Treziți-vă și renunțați la această cale nebunească”, a spus el.

Strategia franceză

Până la summitul extraordinar de joia viitoare, liderii UE și Comisia Europeană încearcă să îl atragă pe Orban înapoi în rândurile lor, în loc să îl îndepărteze și mai mult, prin amenințarea articolului 7.

În ciuda susținerii lui Fico, liderul maghiar a devenit din ce în ce mai izolat în ultimele luni. Șefa guvernului italian Giorgia Meloni, o posibilă aliată, susține poziția UE, atunci când vine vorba despre Rusia și ajutorul ucrainean.

În plus, Orban și-a pierdut și cel mai apropiat aliat politic, din Polonia, unde guvernul naționalist al țării a fost înlăturat de la putere, la alegerile de anul trecut.

Acum, beneficiind de acest context, Franța încă mai speră să reconstruiască încrederea cu Ungaria.

În ultimele săptămâni, oficialii guvernamentali francezi s-au abținut să îl critice public pe Orban și tacticile sale de șantaj. Iar în decembrie, președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe Orban la Paris pentru o cină privată.

Potrivit mai multor diplomați francezi, oficiali de la Paris au vizitat discret Budapesta în ultimele două săptămâni, în încercarea de a îmbunătăți relațiile.

„Există o adevărată ofensivă franceză pentru a rezolva problema”, a declarat un fost diplomat francez, care a adăugat: „Dar marea întrebare este dacă poziția lui Orban este una de principiu sau dacă este pregătit să negocieze”.

Normalizarea politicilor lui Orban

Oricum, chestiunea ajutorului pentru Ucraina este numai una dintre bătăile de cap ale UE. Europa riscă acum să piardă o bătălie mai amplă cu liderul ungar, pe măsură ce deriva lui spre extrema dreaptă este îmbrățișată și în alte colțuri ale Europei.

O mare parte din ideologia lui Orban, inclusiv politicile sale anti-migrație, și-a făcut deja loc în politica mainstream.

Ea a fost reflectată inclusiv în pactul „istoric” al blocului european privind migrația, care conține reguli mai rapide de expulzare și proceduri mai stricte pentru solicitanții de azil respinși.

În ceea ce privește Ucraina, euroscepticul și pro-rusul Orban a declarat încă de la începutul războiului că Kievul și Moscova ar trebui să lucreze la o soluție mediată.

Având în vedere contraofensiva eșuată a Ucrainei și faptul că Kievul nu pare să aibă o perspectivă a victoriei, după aproape doi ani, există un sentiment tot mai mare de oboseală și în cadrul blocului comunitar.

„Orban lucrează la o revoluție internă”, a declarat un oficial UE pentru Politico. Iar un alt diplomat a subliniat modul în care Ungaria și-a intensificat jocul de comunicare în limba engleză, apelând la alegătorii conservatori de dreapta din întregul bloc.

În pas cu Orban, alți lideri de extremă dreapta, precum Marine Le Pen din Franța și Geert Wilders din Olanda, care a câștigat ultima rundă de alegeri, au renunțat la punctele lor de discuție controversate privind ieșirea din UE.

Asemenea lui Orban, ei se concentrează pe schimbarea blocului din interior.

Influența premierului ungar asupra politicii europene se va accelera probabil după alegerile pentru Parlamentul European din iunie, când se așteaptă ca grupurile de dreapta și de extremă dreapta să își sporească numărul de mandate, venind mai aproape de centrul puterii.

 
 

Urmărește-ne pe Google News