ComenteazăLa nivel european s-a încercat în repete rânduri să se protejeze confidențialitatea utilizatorilor din mediul online cu rezultate mixte. Acum, acest grup sugerează că este timpul să se meargă mult mai departe – prin impunerea unei interdicții totale asupra practicilor de micro-targetare din centrul modelelor de afaceri ale Google și Facebook.
Uniunea Europeană a creat un precedent global în 2018, când a impus Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), un regulament de confidențialitate care stabilea controlul asupra datelor ca „drept fundamental” pentru persoane fizice și amenința cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală pentru orice companie care încalcă regulamentul.
Însă, după trei ani, GDPR nu a folosit încă pe deplin puterea sa de sancționare, iar criticii acuză că a permis marilor jucători din industrie să scape de sancțiuni.
În absența schimbării, un grup de parlamentari europeni, factori de decizie politică, autorități de reglementare și activiști declară acum că este timpul să încheie problema prin interzicerea practicilor care permit agenților de publicitate și partidelor politice să urmărească persoanele cu mesaje personalizate în mediul online.
Ce este micro-targetarea?
Micro-targetarea, prin care agenții de publicitate folosesc profiluri de date hiper-detaliate pentru a bombarda utilizatorii cu reclame, nu este folosită doar de către Google, Facebook sau Amazon, ci a ajuns să fie utilizată la scară largă de organizațiile media tradiționale tocmai pentru a suplini veniturile pierdute pe fondul creșterii giganților digitali.
Micro-targetarea a fost, de asemenea, în centrul celor mai flagrante scandaluri ale lumii digitale din ultimul deceniu, de la scurgerea de date Cambridge Analytica dezvăluită în 2018 până la o scurgere masivă de informații private despre 533 de milioane de utilizatori Facebook, care a ieșit la iveală în urmă cu o săptămână.
Susținătorii mișcării de interzicere a micro-targetării urmăresc introducerea acestei interdicții în legislația Uniunii Europene, prin schimbarea legii privind serviciile digitale.
Cum se poziționează marile companii?
Vara trecută, Apple a anunțat că are în plan introducerea unei opțiuni care să le spună utilizatorilor de iPhone ce fel de date adună aplicațiile lor și care să le ofere acestora posibilitatea să refuze colectarea anumitor informații.
La rândul ei, Google testează o actualizare a browser-ului Chrome, care ar elimina treptat cookie-urile de la terțe părți – coduri care permit agenților de publicitate să urmărească activitatea din mediul online a utilizatorilor.
Spre deosebire de Google, Facebook și Amazon nu au anunțat astfel de planuri pentru limitarea colectării de date.
Chiar și așa, criticii susțin că atât Google, cât și Apple nu fac altceva decât să continue să adune datele utilizatorilor și să le folosească în scopuri comerciale, singura diferență fiind aceea că nu le mai permit terților să facă asta pe platformele lor.