PSD a venit în ultimele două săptămâni cu mai multe idei de reformă fiscală, între care cea mai importantă este renunțarea la cota unică și introducerea unui impozit progresiv asupra veniturilor.

PNL a respins deja renunțarea la cota unică, iar premierul Nicolae Ciucă a afirmat că în acest an nu vor fi introduse taxe noi.

Ministerul Finanțelor avea termen până luni, 30 mai, să prezinte o analiză privind impozitul progresiv pe venituri, dar și restul de taxe la care urmează să se umble în Codul Fiscal.

Contactat de Libertatea, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, luni seara, că încă nu s-a stabilit nimic, iar analiza privind taxele nu este gata.

Un mesaj pe această temă a venit și din partea președintelui Klaus Iohannis.

„Aceste lucruri deocamdată rămân cum sunt stabilite și discuțiile care se poartă în mod nu neapărat cu titlul de noutate, dar ele se poartă mai mult la televizor decât în coaliție, deci, nu există o decizie politică pe creșterea impozitului sau a taxării și Guvernul s-a angajat să nu crească impozitarea, ceea ce așa va rămâne”, a declarat șeful statului, luni, în marja reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

Ce măsuri sunt analizate

  • Deduceri pentru românii cu venituri mici
  • Cote progresive de impozit pe venit pentru românii cu venituri mari
  • Eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, constructori, agricultori și industria alimentară
  • Scăderea pragului pentru microîntreprinderi. În acest moment, pragul este de 1 milion de euro, iar acesta poate fi scăzut la 500.000 de euro sau chiar mai jos, la 100.000 de euro
  • Impozitarea locuințelor la valoarea acestora
  • Reevaluarea taxelor locale
  • Reevaluarea cotelor reduse de TVA. În acest moment se plătește un TVA de 9% la alimente, iar o cotă de 5% se aplică la manuale, ziare, reviste, locuințe, cazarea în sectorul hotelier și serviciile de restaurant și catering.

Ce înseamnă impozit progresiv

Sistemul de taxare progresivă presupune cote mici de impozit pentru cei cu veniturile mici și mai mari pentru cei cu venituri mari. În acest moment, impozitul pe venit este 10%.

Un milion de angajați din România sunt scutiți de la plata acestuia, conform legislației.

Argumentele PSD

PSD argumentează că, în acest moment, veniturile fiscale colectate la buget reprezintă doar 27% din Produsul Intern Brut (PIB), în vreme ce media europeană este de 40%.

Incluzând și restul veniturilor, România colectează anual în jur de 32% din PIB.

„Nu puteți să spuneți că Spania, Olanda, Germania, Statele Unite, Italia, toți sunt tâmpiți pentru că au un sistem progresiv de impozitare, modern, adaptat cu deductibilități și noi, românii, suntem cei mai deștepți, dar avem 27% venituri în construcția PIB și 40% cheltuieli”, a spus Ciolacu.

De asemenea, PSD argumentează că în acest moment cota unică nu mai există, din moment ce impozitul pe profit pentru firme este de 16%, iar impozitul pe salarii este de 10%, în vreme ce în sectorul jocurilor de noroc impozitarea este progresivă.

„Ne minţim în continuare cu această cotă unică, care nu mai este unică”, a punctat recent Ciolacu.

Aproximativ 90% din bugetul anual al României se duce pe salariile bugetarilor și pensii, potrivit lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, citat de RomaniaTV.

Argumentele PNL

Atât PNL, cât și UDMR, au respins deja public eliminarea cotei unice. În timp ce PNL spune că aceasta este o linie roșie, UDMR argumentează că dacă România vrea să atragă investiții trebuie să mențină cota unică.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni că nu crede că ar fi o practică bună să se modifice sistemul de taxare al companiilor.

„În acest moment, cota unică trebuie aplicată aşa cum a fost ea stabilită şi prevăzută iniţial. S-a discutat, am discutat cu reprezentanţii Consiliului Fiscal şi, în urma discuţiilor şi analizelor pe care le-au prezentat, am discutat să facem în aşa fel încât cota unică să fie într-adevăr cotă unică”, a afirmat Ciucă, citat de News.ro.

Ce a prezentat Consiliul Fiscal

Consiliul Fiscal a prezentat recent o analiză proprie legată de sistemul de taxe din România.

Acestea sunt:

  • Eliminarea scutirilor de la plata impozitului pe venit din domeniile care beneficiază de facilităț, respectiv IT, construcții, lucrători sezonieri în turism, cercetare
  • Eliminarea scutirilor la contribuțiile de sănătate pentru constructori
  • Eliminarea impozitului specific în turism și revenirea la cota de 16%
  • Scăderea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 100.000 de euro
  • Limitarea sumei neimpozabile de 450.000 de lei la o singură vânzare de locuințe
  • Eliminarea diferențelor de impozitare între persoanele fizice și cele juridice la impozitul plătit anual pe clădiri
  • Impozitarea autovehiculelor astfel încât să nu țină cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de vechime și norma de poluare
  • Eliminarea scutirilor pentru dividende și creșterea impozitării la 10%
  • Creșterea cotei de TVA la alimente de la 9% la cota standard de 19%
  • Renunțarea la TVA de 5% în turism
  • Introducerea taxării inverse pentru scăderea evaziunii
  • Implementarea facturii digitale.

Obligațiile din PNRR

România are deja o serie de obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie puse în aplicare până în 2026.

  • Reducerea scutirilor de care beneficiază lucrătorii din construcții
  • Reducerea etapizată a „distorsiunilor și stimulentelor excesive”, în special impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale
  • Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi
  • O nouă lege a pensiilor, bazată pe nivelul contribuțiilor.

Ce vor antreprenorii

Vineri, 27 mai, ca răspuns la ideile anunțate public până acum, organizația Romanian Business Leader a prezentat „decalogul fiscal al antreprenorilor români”.

Măsurile cerute sunt următoarele:

  • Menținerea cotei unice
  • Aplicarea unitară a impozitelor, fără sectoare cu tratament preferențial
  • Plafonarea maximală a contribuțiilor la sănătate și pensii, care să reducă munca la negru
  • Creșterea colectării prin digitalizarea și profesionalizarea Fiscului. România are cea mai mare evaziune la TVA din Uniunea Europeană
  • Reducerea cheltuielilor statului
  • Politică fiscală stabilă, fără discuții de noi taxe, așa cum se întâmplă an de an
  • Digitalizarea reală a statului
  • Simplificarea administrativă
  • Stat performant. „Astăzi contribuabilii și cetățenii lucrează ca să țină în viață un aparat de stat uriaș, neperformant. E timpul ca statul să lucreze pentru contribuabili, și nu invers”, ssusține RBL.
  • Transparență în decizii. Antreprenorii vor să fie consultați în mod real, nu de formă.

Urmărește-ne pe Google News