3 comentariiÎn 6 martie 2024, cu două zile înainte de pronunțarea sentinței Tribunalului Arbitral de la Washington, subsidiara din România a companiei Gabriel Resources, societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale prelungirea licenței de exploatare pentru perimetrul minier din Roșia Montană. Licența datează din anul 1999.
Asociația „Roșia Montană în Patrimoniul Mondial” a solicitat ANRM detalii cu privire la acest demers, răspunsul primit fiind că întreaga procedură este secretă.
„RMGC a depus în data de 6 martie 2024 solicitarea de prelungire a licenței. ANRM, prin direcțiile de specialitate, este în proces de analizare a documentațiilor, urmând ca până la data de 20 iunie 2024 să își precizeze poziția față de această solicitare, pe baza tuturor prevederilor legale în vigoare.
Contractul de concesiune, respectiv licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/02.06.1999, deși a fost declasificat pentru necesitățile procesului care a fost pe rolul Curții de Arbitraj ICSID Washington, în care statul român a avut calitatea de pârât, își păstrează caracterul confidențial între părți și rămâne la aprecierea Curții să decidă dacă vor deveni publice”, se precizează în adresa transmisă de ANRM, semnată de președintele instituției, Adriana Petcu.
RMGC vrea licență și pentru perimetre vecine
În ultima comunicare publică realizată prin intermediul Bursei din Toronto, reprezentanții Gabriel Resources susțin că, pe lângă prelungirea licenței în cazul Roșia Montană, solicită și eliberarea unui document similar de exploatare și pentru două perimetre din zona comunei Bucium, o altă regiune din Munții Apuseni, aflată la câțiva kilometri distanță, bogată în metale prețioase.
„În martie 2024, RMGC a depus o cerere la Agenția Națională pentru Resurse Minerale din România (ANRM), împreună cu documentația justificativă necesară, solicitând o prelungire a duratei licenței cu încă cinci ani, așa cum prevede legislația română.
De asemenea, RMGC a solicitat recent ANRM să elibereze licențele de exploatare pentru cele două proiecte Bucium, în conformitate cu cererile depuse în 2007. Pe tot parcursul Arbitrajului ICSID, statul român a menținut în mod constant poziția, invocată de majoritatea din decizia arbitrală, conform căreia cererile privind zona Bucium rămân în curs de soluționare în fața ANRM”, se precizează în comunicatul companiei canadiene, din 29 aprilie 2024.
Compania minieră se află într-o situație financiară dificilă, în condițiile în care trebuie să plătească statului român daune, ulterioare Arbitrajului ICSID, în valoare de circa 9,5 milioane de dolari.
La 26 aprilie 2024, societatea a anunțat un plasament privat fără intermediar prin emisiunea a 377 de milioane de acțiuni suplimentare, care ar urma să asigure venituri de 5,57 de milioane de dolari. O acțiune Gabriel a ajuns la 15 cenți ca valoare, iar capitalizarea bursieră a firmei este de doar 10-11 milioane de dolari canadieni. Înainte de pronunțarea deciziei din Arbitrajul ICSID, compania avea o valoare la bursă de aproape 500 de milioane de dolari.
„Compania va utiliza veniturile din Plasamentul Privat pentru a finanța costurile curente ale Arbitrajului ICSID și pentru cerințele generale de capital de lucru”, se mai susține în document. Reprezentanții Gabriel Resources mai afirmă însă că „există o incertitudine materială care poate pune la îndoială în mod semnificativ capacitatea societății de a-și continua activitatea și, prin urmare, este posibil să nu-și poată realiza planurile și să-și achite datoriile în cursul normal al activității”.
Proces pentru suspendarea licenței de exploatare
Organizațiile nonguvernamentale care se opun proiectului minier din Munții Apuseni au demarat acțiuni prin care vor să blocheze prelungirea licenței pentru zona minieră de la Roșia Montană.
Peste 23.000 de cetățeni români cer Guvernului României și ANRM, prin intermediul unei petiții online, ca această licență și blocajul impus de ea localității să nu fie prelungite.
„Licența pentru Roșia Montană a fost acordată, în 1999, companiei de stat Minvest, fără licitație. Un an mai târziu, a fost transferată, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation (fosta Euro Gold Resources). La fel s-a întâmplat și cu cea pentru Certej.
Reînnoirea acestor licențe ar perpetua ilegalitățile, dar și agonia în care sunt ținute cele două sate, la mila companiilor miniere. Acordarea acestor licențe, în secret, acum mai bine de 25 de ani a fost făcută în defavoarea statului român. Drept dovadă stau încercările multiple de renegociere a redevențelor miniere din ultimii ani”, susține organizația Declic, cea care a inițiat petiția.
Pe de altă parte, asociația „Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu”, care în trecut a obținut anularea altor autorizații emise pentru proiectul minier privat, a acționat în instanță ANRM și RMGC pentru suspendarea ordinului din 2019, prin care a fost prelungită licenţa de exploatare, respectiv a actului adiţional la licenţa de exploatare. Procesul a fost înregistrat în 19 aprilie 2024, la Curtea de Apel Cluj-Napoca și are ca termen de judecată data de 9 mai 2024.
RMGC și Gabriel vor ridicarea sechestrului de pe acțiuni
RMGC și Gabriel Resources au inițiat, de asemenea, litigii juridice cu instituții ale statului român. Cele două societăți au contestat rezoluția Oficiului Registrului Comerțului (ORC) de pe lângă Tribunalul Alba prin care a fost pus sechestru pe acțiunile deținute de Gabriel Resources la RMGC.
Decizia privind impunerea sechestrului, din 1 aprilie 2024, a fost luată la solicitarea reprezentanților ANAF, prin Administrația Finanțelor Publice Alba, în contul datoriei pe care Gabriel Resources o are față de statul român, reprezentând daunele acordate în urma câștigării Arbitrajului ICSID, desfășurat la Washington.
ANAF a transmis o notificare de plată celor de la Gabriel Resources la sfârșitul lunii martie 2024 și, ulterior, a solicitat ORC instituirea sechestrului asigurător pe participația de 80,69% a societății la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), acțiunile neputând fi vândute sau transferate de către compania minieră cu sediul în județul Alba. Restul acțiunilor sunt în proprietatea statului român, prin firma de stat Minvest SA Deva.
Pe rolul Tribunalului Alba au fost înregistrate, în 11 aprilie 2024, trei cauze cu obiect „plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC, încheierea nr. 3442/01.04.2024”. Două au ca reclamant pe RMGC SA, iar a treia a fost inițiată de către Gabriel Resources. În al treilea proces, Gabriel Resources a acționat în judecată și subsidiara sa din România (RMGC), pe lângă ORC Alba, AJFP Alba și DGFP Brașov. Deocamdată nu au fost alocate termene de judecată.
Protocol pentru un nou PUG la Roșia Montană
Între timp, autoritățile locale din Roșia Montană au demarat procedurile pentru adoptarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG) pentru localitate. Comuna din Munții Apuseni nu mai deține un PUG valabil din anul 2016, când documentul aprobat de Consiliul Județean Alba, favorabil investiției RMGC, a fost anulat definitiv în justiție.
Consiliul local al comunei Roșia Montană a aprobat, în ședința din 26 aprilie 2024, încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Institutul Național al Patrimoniului (INP) și Consiliul Județean Alba. Hotărârea are drept scop inițierea și coordonarea elaborării Planului Urbanistic General al comunei, document obligatoriu în situația în care localitatea a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO.
„Noua documentație de urbanism PUG Roșia Montană va avea în vedere protejarea valorilor peisajului cultural minier Roșia Montană înscris în Lista Patrimoniului Mondial, printr-o reglementare urbanistică adaptată la condițiile specifice de conservare și protejare a valorilor de patrimoniu și totodată va respecta legislația națională privind activitățile economice”, se precizează în protocolul adoptat de consiliul local.
Părțile se obligă să pună la dispoziție toate documentele pe care le dețin în mod legal necesare pentru realizarea noului PUG. Ministerul Dezvoltării va organiza și derula procedura de achiziție publică, instituția fiind cea care va realiza și documentația de atribuire. Ofertele vor fi analizate de o comisie din care vor face parte și reprezentanți ai Primăriei Roșia Montană, INP și CJ Alba. Întregul demers ar urma să dureze cel puțin un an.