ComenteazăIon Stanciu trăiește în Nistorești, un sat de munte specific Vrancei arhaice. Lui Nea Stanciu îi place să întâmpine oaspețiicare calcă pragul gospodăriei sale în cântec de cimpoi și îmbrăcat în straie populare.
Are puțin peste 60 de ani și este considerat ultimul cimpoier din Vrancea. Meșterul a povestit mândru că a devenit pasionat de făurirea insturmentelor, după ce a realizat de unul singur un fluier pe când avea doar șapte ani.
„Visul meu însă era un cimpoi, aşa că mi-am făcut unul din trestie. Când am mai prins curaj, mi-am făcut un cimpoi adevărat format din 4 părţi: burduful (cu mai multe fluiere), caraba, suflătoarea şi bâzoiul, altfel nu corespunde. Se lucrează numai în lemn de tisă, tăiat pe lună veche, ţinut la uscat la umbră, jumătate de an”, a explicat Nea Stanciu, pentru ziaruldevrancea.ro.
Cimpoiul realizat de Ion Stanciu
Ion Stanciu, ultimul cimpoier din Vrancea, a susținut concerte cu ansambluri în Statele Unite, Germania și Cehia
Compoierul spune că fiecare parte componentă este cizelată cu dragoste şi multă pricepere. Burduful se face din piele de capră, care se cojeşte bine. Acesta este ținut două zile în sare, apoi pune în zer de var sau zer de oaie, la o temperatură de 25-30 grade, timp de alte 10 zile.
Nenea Ion Stanciu este cimpoier de când se știe. În familia sa, realizarea acestui instrument este o tradiție veche de peste 150 de ani. De când se știe a făcut peste 400 de cimpoaie. În tinerețe a avut chiar și o formație de 25 de cimpoieri, toți îmbrăcați în ițari și cămașă cu fir.
„M-aţi întrebat cine m-a învăţat să cânt…. Păi cine? Asta e dat de la Dumnezeu. Oamenilor le plăcea cum cânt, la sărbători, la horă… Meseria asta se „fură”, aşa să ştiţi! Mi-aduc aminte, aveam un taraf, ţambal, fluier, cimpoi”, își aduce aminte nostalgic Nea Stanciu.
Ultimul cimpoier din Vrancea spune că dragostea pentru muzică și tradițiile populare l-au purtat în Statele Unite, Germania, Cehia și în Republica Moldova, unde a susținut concerte.
Nea Stanciu se bucură atunci când e căutat de turiștii care au fost fascinați de cimpoaiele, fluierele sau ocarinele le vinde pe bani buni. Singurul lui regret este că puținii tineri din sat nu vor să devină cimpoieri. Își pune însă speranța în nepoții săi ca să continue tradițiile strămoșești.
sursă foto: ziaruldevrancea.ro