Dacă ciobanul Bucur, întemeietorul, a venit din Buzău și s-a așezat lângă Dâmbovița, în vremuri imemoriale, familia de ciobani Beldiu a venit din Teleorman și s-a așezat la capătul Ferentarilor, cu 40 de ani în urmă.
”Ne tragem dintr-o familie veche de ciobani din Dobroteştii de Teleroman. Fiind prea multe turme acolo, tata s-a tras către Bucureşti şi a ajuns aici pe la mijlocul anilor 70. Pe atunci, la marginea Ferentarilor nu era decât câmp şi ferma de porci, care acum este o ruină”, îşi aminteşte Stelian Beldiu.
Ciobanii teleormăneni au pornit în migraţie cu 250 de oi. După ce şi-au încropit gospodăria pe actuala stradă Teiuş, din sectorul 5, şi-au văzut de treburile lor până au apărut în zonă câteva familii de ţigani din Bolentin, puşi pe harţă.
”Ne-au furat câteva oi până i-am prins odată şi le-am dat o bătaie bună, după care nu au mai venit, ne-au lăsat în pace. După 1990, au apărut fel de fel de proprietari ai terenurilor, iar noi ne-am înţeles cu cel care are teren în apropierea casei noastre şi ne-a lăsat în pace cu stâna. La scurt timp a apărut Nica Leon, revoluţionarul, care avea o afacere agricolă pe câteva terenuri de aici. A arat ce a arat, timp de doi ani, a văzut că nu merge cu agricultura şi s-a lăsat de această meserie. A lăsat un timp utilajele lângă stâna noastră, să avem grijă de ele, apoi le-a dus, le-a vândut”, şi-a amintit oierul.
Ultimul cioban din București: ”Am nevoie de timp, să le vând cu un preţ bun”
Ulterior, au început să se construiască blocuri şi case şi s-a umplut zona de imobile. Totodată, pe câmpul dintre străzile Teiuş, Mândreşti, N.D.Cocea şi Şoseaua Sălaj a apărut o stradă fantomă pe nume Brânduşelor şi hectare de moloz şi pungi de plastic – gunoi cât cuprinde!
”Vanghelie ne-a lăsat în pace, dar noul primar ne-a pus în vedere că poluăm, mi-a dărâmat saivanul şi m-a amendat cu 5.000 de lei. Nu mai contează, le vând și gata, oricum copiii mei sunt la casele lor, eu am tot ce îmi trebuie. Stâna mi-a rămas de la tata şi am mers cu ea aşa, din inerţie. Dar nu pot să dau peste noapte 300 de oi, cum vor ei, am nevoie de timp. O găină costă 40 de lei, nu pot să dau o oaie cu 100 de lei! Să mă lase câteva luni să găsesc un preţ bun”, spune, supărat, ultimul cioban din Bucureşti.
Oile pasc pe păşunea de moloz
În cazul ultimului cioban din Bucureşti este ciudat faptul că autorităţile sunt oripilate de oi, care ar fi poluante, dar nimeni nu pare să observe că animalele pasc pe un câmp plin de gunoaie, hectare de moloz şi pungi din plastic. Menţionăm că aici este zona blocurilor-fantomă ale cartierului Sălaj, care au intrat sub investigaţie Direcţiei Operaţiuni Speciale şi Serviciul de Intervenţii şi Acţiuni Speciale, cu doi ani în urmă. Unele obiecte de construcţii aruncate pe păşunea de moloz sunt aproape noi. Tabloul este, astfel, specatculos: 300 de oi, printre care multe împodobite cu mărţişoare, ”ca să nu le deoache cineva, în special cei de la Primărie”, spune proprietarul, par să pască un câmp de plastic.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro