ComenteazăA iubit muzica încă de mic, însă părinții săi n-au avut bani ca să-l trimită la școală, la oraș. Ion Stanciu și-a făcut primul fluier la care cânta atunci când era trimis de părinți cu oile la păscut. Îndrăgostit de muzică, vrânceanul spune că a învățat că facă cimpoaie de când avea șapte ani, scrie Ziarul de Vrancea. Spune despre el că este ultimul meșter care mai face cimpoaie în Vrancea.
„Nu mai face nimeni, nu mai face… Cine să facă? Bătrânii s-au dus, tinerii îs plecaţi prin toată Europa, la muncă. În Nistoreşti n-ai din ce trăi…”, a spus dezamăgit nenea Stanciu, așa cum este cunoscut de localnicii din Nistorești.
Meșterului vrâncean care făurește cimpoaie e celebru nu doar în țară, ci și în străinătate. Un turist din Australia a aflat despre el de pe Internet și a venit în țara noastră ca să-l cunoască.
Cum se face un cimpoi. Elementul-cheie: pielea de ied sacrificat la Paște
Ion Stanciu spune că realizarea unui cimpoi este o muncă migăloasă. Cea mai importantă, spune el, este pielea de ied sacrificat la Paște, din care se face burduful. Acestea este fasonată, dată cu sare și apoi ținută 15 zile la o temperatură de 25-30 grade.
„Încep să lucrez cimpoiul dinlăuntru, să nu se vază. Îl leg, îl întorc pe dos, aicea pun caraba, bâzoiul, şi aicea capul. Părţile componente sunt 3 ciubuce, caraba, bâzoiul şi suflătoarea”, explică meşterul Ion Stanciu.
Componentele instrumentului muzical sunt realizate dintr-un lemn prelucrat printr-o tehnică veche de sute de ani.
„Numai din lemn de tisă. Îl ţin un an de zile la umbră, se usucă mai bine. Nu trebuie să stea în soare, crapă! Apoi încep să-l lucrez la strung.”, spune cimpoierul.
Folosește lemnul de tisă pentru că numai așa cimpoiele au o rezonanță bună. Nenea Stanciu se bazează pe sculele făcute de el însuși: sfredelul, custurile și fierăstrăul.
Meșterul din Nistorești face cam două cimpoaie pe lună pe care le vinde cu 300-450 de lei, în funcție de mărime. Regretă că nu are ucenici care să ducă tradiția mai departe.
Doar Vasile, electrician de meserie, mai calcă pragul atelierului lui nenea Stanciu.
„Asta-i treaba, generaţia noastră a fost cea mai bună, cea mai frumoasă. Acum nici nu se mai cântă cum se cânta în vremea tinereţii mele”, regretă Ion Stanciu.
Edilul din Nistorești spune că iubește tradițiile strămoșești și îl mai vizitează pe cimpoier, din dorința de a vedea ce instrumente a mai realizat.
„Aş vrea s-o învăţ şi pe asta, îmi place foarte mult, numai că meseria de electrician mă duce deseori departe de casă. Când mă întorc, o iau de la capăt. Eu îmi dau silinţa, iar nenea Ion mi-a spus multe dintre secretele care fac un cimpoi bun,” a spus Vasile Răileanu
La cei 72 de ani ai săi, meşterul Ion Stanciu a făcut numeroase instrumente muzicale: trişca, ocarina, fluierul, cavalul, dar şi cimpoiul cu trofeu (capul de ied), unic în ţară.
sursă foto: Ziarul de Vrancea
Citește și Experții au folosit hărțile Armatei RSR din `56 pentru a spune clar că insula Belina și Brațul Pavel reprezintă o proprietatea publică în raport cu legile actuale