ComenteazăŞi, de 10 ani, continuă să o facă. A participat în tot acest timp la zeci de competiţii, adunând nu mai puţin de 6.000 de kilometri la maratoane şi chiar ultramaratoane.
Ne-am întâlnit cu el într-o după-amiază caldă de octombrie, într-un parc din Bucureşti. Ne-a spus că tocmai începe o perioadă de pauză de la antrenamente, pentru că trebuie să se odihnească după lunga vară plină de competiţii. La 70 de ani, este mai sănătos şi mai în formă decât putem spera mulţi dintre noi să ajungem. Aventura aceasta a început în urmă cu un deceniu, când doctorul i-a spus că ar trebui să ia pastile pentru tensiune.
„Sunt mulţi tineri care rămân în urma mea”
„Am început să caut prin internet ce e cu tensiunea. Am găsit articole în care spunea că alergarea face bine. Am început să alerg, iar pastilele nu le-am mai luat”, spune el. După ce s-a apucat de alergat, însă, a urmat tot timpul sfaturile medicilor.
La scurt timp după primele ture prin parc, a descoperit un club de maratonişti amatori.
Are un palmares mai mult decât impresionant: 64 de maratoane, dintre care aproape jumătate pe munte, 21 de ultramaratoane montane şi două pe plat, 27 de semimaratoane şi lista poate continua. A alergat în Italia şi în Austria. A participat la maratonul montan de pe Mont Blanc. Cea mai lungă competiţie – celebrul ultramaraton Lavaredo Ultra Trail, în Italia, de 120 de kilometri, pe unul dintre cele mai impresionante trasee montane din lume, în Dolomiţi.
La primul ultramaraton, s-a rătăcit pe munte
După o serie de competiţii finalizate cu succes, Stan Turcu a pus ochii pe primul ultramaraton montan.
„Am văzut cine participă şi am zis: «Pe el, de obicei îl ştiu în spate, uite că vrea să se ducă la ultramaraton». Am făcut nişte calcule şi am mers. Şi am ieşit ultimul”, povesteşte el râzând.
Motivul? S-a rătăcit.
„Era burniţă, destul de frig, ceaţă. Am pierdut traseul. Eram şase inşi. Ne-am sucit, am pierdut două ore şi ceva. După o oră, am dat telefon la Salvamont. Patru dintre noi intraseră într-o cabină meteo părăsită. Eu cu un băiat tot căutam drumul. Când am venit înapoi, Salvamontul venise şi îi luase pe cei patru şi pe noi ne-a lăsat acolo”, îşi aduce aminte maratonistul.
A fost salvat şi el în cele din urmă, dar a terminat cursa la limita de timp.
„Voinţa e cea care duce unde trebuie”
În ultimii 10 ani, tot mai mulţi oameni au început să alerge. Este un sport văzut cu ochi mult mai buni decât înainte, este de părere Stan Turcu. Cel mai mult s-a schimbat atitudinea celor din jur.
„Nu se mai uită lumea la tine aşa cum se uita acum 10 ani. Atunci strigau: «Uite-l, măi, şi pe ăsta, cât e de gras şi abia se mişcă, dar zice că aleargă». Îi admir pe cei care sunt în stare să facă asta, în ciuda faptului că sunt greoi”, spune el.
Citește și: EXCLUSIV/ Operat la un picior, comicul Mihai Ioan a fost externat infectat cu bacterii nosocomiale, mortale la vârsta sa. „Sunt în așteptare, din asta nu se mai poate scăpa”