Potrivit site-ului descopera.ro, dimensiunile şi volumul unor părţi ale creierului sunt corelate cu anumite afecţiuni, printre care autismul şi boala Alzheimer. Creierele copiilor autişti, de exemplu, tind să fie mai mari decât cele ale copiilor ce nu suferă de această afecţiune, iar în cazul pacienţilor suferinzi de Alzheimer, regiunea creierului responsabilă pentru memorie, hipocampusul, tinde să fie mai mică.
Savanții au arătat că mărimea creierului este, în general o trăsătură pe care copiii o moştenesc de la părinţi, ceea ce sugerează faptul că genele joacă un rol important. Ceea ce înseamnă că urmașii pot fi predispuși unor afecţiuni cerebrale ce depind de dimensiunea creierului moștenită de la părinți, fiind vorba mai ales de genele care afectează memoria şi capacitatea lingvistică.
Studiul arată că există două variante genetice importante. Una dintre ele influenţează dimensiunea generală a creierului, iar cealaltă este asociată cu volumul hipocampusului („centrul memoriei”), ce tinde să fie mai mic la persoanele afectate de demenţă.
„Niciuna dintre aceste variante genetice nu va garanta că persoana care le are va suferi de aceste afecţiuni, însă probabilitatea ca acest lucru să se întâmple creşte semnificativ”, susține Paul Thompson, profesor de neurologie şi psihiatrie la Facultatea de Medicină a UCLA şi totodată coordonatorul studiului.
Conform cercetării, cei care aveau hipocamusul mai mic prezentau o micşorare a creierului similară celei ce are loc de-a lungul a 5 ani de îmbătrânire, iar reducerea funcţiei cerebrale ce are loc în timpul îmbătrânirii va fi accelerată în cazul acestor persoane.
„Persoanele care au această genă sunt de fapt cu 5 ani mai bătrâne decât ar trebui să fie. Aceasta este o descoperire genetică importantă”, a declarat Thompson.
 
 
 

Urmărește-ne pe Google News