România a avut primul caz de coronavirus pe 26 februarie 2020, iar de atunci au fost infectați cu COVID aproape 540.000 de oameni, dintre care 70% s-au vindecat și aproape 13.000 au murit.
Vorbim cu Beatrice Mahler despre boala ”parșivă și imprevizibilă” care a schimbat viețile oamenilor din întreaga lume, a izolat țări și a umplut spitalele de bolnavi, dar și despre întrebările rămase încă fără răspuns în această pandemie despre care încă nimeni nu poate spune când s-ar putea încheia.
Cele mai importante declarații ale doctorului Beatrice Mahler:
- E un an foarte dificil, un an în care am învățat fiecare că trebuie să colaborăm și să ne adaptăm la o viață nouă.
- Este un an care a însemnat suferință pentru majoritatea dintre noi, nu doar pentru că a trebuit să ne schimbăm regulile de viață și să adaptăm unele noi, ci pentru că am avut prieteni, cunoscuți care s-au îmbolnăvit și nu au reușit să treacă peste acel moment. Am pierdut colegi o parte din noi, cunoscuți, și asta este greu. Cu siguranță va lăsa urme.
La un an de coronavirus în lume, ce știm cu certitudine? Ce cunoaștem despre COVID-19?
- De la o lună la alta, deși pare că noi cunoaște, mai multe, constatăm că totuși avem încă foarte multe de învățat și cunoscut. Știm că este o afecțiune care afectează în principal persoanele cu comorbidități, știm că este o afecțiune în care mortalitatea este undeva la 3% din cazuri; aproximativ 20% dintre persoane fac forme de boală care necesită spitalizare; 5% dintre aceștia au forme critice.
- Știm că supraviețuirea este posibilă, dar cu un efort extrem de mare din partea cadrelor medicale, dar și a pacientului.
- Cel puțin din punct de vedere medical este surprinzător faptul că pacienții care se îmbolnăvesc de coronavirus și au insuficiență respiratorie necesită concentrații de oxigen uriașe, aș spune. 30 de litri de oxigen, uneori două surse de oxigen. De aceea, consumul de oxigen este foarte mare.
- Dacă în urmă cu un an mi-ați fi spus că vom avea astfel de pacienți internați, v-aș fi spus că nu cred că există o boală care să necesite un volum atât de mare de oxigen, pentru ca pacientul să poată respira.
- Am mai învățat despre această boală că de la insuficiența respiratorie care ne-a impactat și ne trezește semne de întrebare și în acest moment, asocierea trombozei și coagulării, probabil că va lăsa urme în plămânii pacienților pe termen lung. Și aici mă refer la afecțiuni la care doar am început să ne gândim.
- De exemplu, o hipertensiune pulmonară care apare ca urmare a trombozelor mici de la nivelul vaselor pulmonare poate fi o pistă de diagnostic diferenția viitor; hipertensiune pulmonară care este o boală extrem de rară, dar care se manifestă prin dispnee și apare la persoana tânără.
- Dacă e să ne uităm la categoriile de vârstă sau la variantele legate de sex, am văzut că, într-adevăr, persoanele vârstnice sunt mai favorizate în a dezvolta forme de boală severe. Dacă ne uităm la gen, bărbații sunt mai predispuși la a face forme severe de COVID și de a avea nevoie de terapie intensivă decât femeile. Acest lucru este mai evident la persoanele active și se reduce această diferență la persoanele vârstnice.
- Se pare că femeile sunt protejate de hormonii feminini și acești hormoni ajută imunitatea femeii.
Lucruri necunoscute despre coronavirus
- Cred că cele mai multe necunoscute abia le vom depista în momentul în care ne punem problema vaccinării, pentru că vaccinul ne aduce un alt set de întrebări legate de modul în care imunitatea noastră va reacționa, legate de modul în care vom tolera vaccinul, de ce tip de vaccin să ne administrăm.
- În acest moment sunt în autorizare la Agenția Europeană două vaccinuri, dar dacă ne uităm puțin la vaccinul Pfizer pe datele publicate până în acest moment, o să vedem că reacțiile adverse ale acestui vaccin sunt mai intense la persoanele tinere decât la vârstnici.
- De asemenea, am văzut zilele trecute că Moderna a lansat un studiu pentru adolescenți, că vrem să imunizăm și tinerii, dar vrem ca ei să rămână sănătoși pe termen lung și vrem să vedem dacă acest lucru este posibil.
- Se pune problema dacă acest vaccin va aduce imunitatea pe care ne-o dorim cu toții și cât timp va fi această imunitate. Deocamdată, știm că ea există.
- Se mai pune o întrebare, dacă vorbim de imunitate: avem o imunitate umorală, cea pe care o detectăm în acest moment, acei anticorpi G, IgG, dar avem și o imunitate celulară, care este stimulată de acele vaccinuri și de aceea, în acest moment, tot mai mulți specialiști recomandă administrarea vaccinului și după ce a trecut prin infecția SARS-CoV-2.
- Practic, această imunitate celulară reprezintă memoria imunității, amprenta la nivelul sistemului imunitar al fiecărui om, a întâlnirii cu acest virus și ne oferă o imunitate de mai lungă durată decât ne oferă concentrația de anticorpi.
- Studiile sunt încă la început, pentru că nu am avut timp să monitorizăm suficient ce se întâmplă cu aceste vaccinuri la un an, la doi ani, dar datele existente în acest moment sunt promițătoare.
Angajații Institutului Marius Nasta s-ar vaccina?
- 95% din angajații Institutului vor să se vaccineze. Avem un procent de 5% despre care nu spun că nu ar vrea să se vaccineze, dar sunt angajați care au boli cronice și care așteaptă să vadă recomandările pe care le permit aceste vaccinuri. Cu siguranță, în măsura în care recomandările de vaccinare vor fi și pentru ei, nu am emoții că nu vor dori să se vaccineze.
Emisiunea Adriana Nedelea LA FIX poate fi urmărită de la ora 11.00 și de la ora 13.00, pe site-ul Libertatea și pe pagina de Facebook.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro