UPDATE | Noi violențe la Paris, la aniversarea unui an de la protestele „Vestelor Galbene”. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene și au reținut peste 100 de persoane

UPDATE – ora 20.40: Autorităţile franceze au anunțat că au reţinut 105 persoane în urma protestelor violente desfăşurate sâmbătă în centrul oraşului Paris în cursul unui nou miting al Mişcării Vestele Galbene, afirmă surse citate de postul LCI.

Violenţe s-au înregistrat sâmbătă şi în oraşele Lyon, Nantes şi Montpellier, potrivit Mediafax.

UPDATE – ora 17.50: Mai multe persoane au fost rănite, printre care un jurnalist care purta mască de gaze, fiind lovit la față de o grenadă lacrimogenă lansată de forțele de ordine, care a spart geamul măștii.

Grenada a spart viziera și l-a lovit pe bărbat în față, fiind rănit și de cioburi.

ATENȚIE, IMAGINI CU UN PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL!

💥💥 #Paris SURREALISTE un journaliste est visé par une grenade en plein visage😣😣 Allo BFM CNEWS … pourriez vous dénoncer ces barbares??
DENONCEZ SVP#Acte53 #Giletsjaunes #Macron #France #YellowVests #1anDeColere pic.twitter.com/2lN7XadLn1

— Le Général 💎 (@leGneral2) November 16, 2019

UPDATE – ora 15.50: Poliţia din Paris a informat că 33 de persoane au fost arestate până la ora 10.50 GMT (12.50 – ora României).

În Piața Italiei din sudul Parisului, manifestanții – mulți îmbrăcați în negru și ascunzându-și fețele – au răsturnat mașini, au incendiat coșurile de gunoi și au aruncat cu obiecte spre polițiști în timp ce construiau baricade.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Au avut loc confruntări între manifestanți și poliție și în apropierea stașiei de metrou „Porte de Champerret”.

De asemenea, Poliția a intervenit pentru a împiedica câteva sute de manifestanți să ocupe șoseaua de centură din Paris, potrivit Reuters.

Mişcarea Vestele Galbene s-a declanşat, anul trecut, în urma majorării preţurilor la benzină și a costului ridicat al vieții.

După ce, anul trecut, au ieșit în stradă 300 de mii de oameni, protestele au pierdut în forță, în ultimele luni, mergând de la zeci de mii de participanți la doar câteva mii, dar liderii mișcării au cerut ca oamenii să apară sâmbătă pentru a marca prima aniversare.

Astfel, weekend-ul acesta, protestatarii se reunesc în marile orașe ale Franței pentru a marca un an de la debutul manifestațiilor organizate de „vestele galbene”.

Acum, protestele au fost interzise în apropierea locurilor turistice, cum ar fi
Turnul Eiffel și multe stații de metrou au fost închise sâmbătă.

Și anul trecut s-au înregistrat violențe, dându-se adevărate lupte între protestatari și forțele de ordine. Mai multe persoane au fost rănite sau arestate, atunci.

Este cert că popularitatea președintelui Emmanuel Macron a avut de suferit în urma protestelor repetate cu tenacitate la fiecare final de săptămână. Dar ce au obținut manifestanții, care între timp par să-și fi pierdut vigoarea?

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Pe 17 noiembrie 2018, zeci de mii de oameni, mulți dintre ei purtând simbolicele veste galbene ale transportatorilor, au ieșit în stradă în Franța pentru a protesta față de creșterea prețului la carburanți.

Au și obținut imediat o concesie – renunțarea la scumpire.

De atunci, timp de 52 de sâmbete consecutive, nemulțumiții au continuat să protesteze, acuzând o serie tot mai mare de teme, de la reforma educației până la violența polițiștilor, lipsa fondurilor suficiente pentru sistemul de sănătate și, în general, problemele economice ale multor cetățeni din Franța ”uitată”.

S-a cerut insistent demisia președintelui Macron, aflat încă la jumătatea mandatului, iar șeful statului s-a trezit încolțit, incapabil să producă reformele ambițioase dorite și atacat de rivali politici precum Marine Le Pen, care au încercat să profite de pe urma protestelor.

Mobilizați abil pe rețelele sociale, manifestanții au pus mari probleme poliției, care a reacționat în multe cazuri cu violență, ceea ce a sporit nemulțumirile.

În ultimele săptămâni, amploarea manifestațiilor a scăzut semnificativ, dar organizatorii speră ca în acest weekend aniversar să retrezească furia.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Violențele care au șocat Parisul și concesiile ce au urmat

Franța are o tradiție a protestelor furioase, dar câteva manifestații care au avut loc anul trecut în capitală au impresionat întreaga lume prin ferocitatea lor, scrie AFP, citată de France24.

Arcul de Triumf a fost vandalizat, iar magazinele de pe Champs-Elysees sparte și jefuite. Ciocniri cu forțele de ordine au avut loc și în alte orașe, precum Bordeaux și Toulouse.

Macron, care a promis inițial să nu cedeze în fața presiunii publice, a fost nevoit să facă chiar acest lucru.

S-a renunțat la creșterea prețului carburanților, o măsură luată inclusiv pentru protejarea mediului. În plus, guvernul a anunțat cheltuieli de 10 miliarde de euro pentru sprijinirea familiilor cu venituri mici.

Pentru protestatari, concluzia a fost clară.

Zilele astea nimeni nu te ascultă dacă nu spargi ceva.

Patrick Martineau, protestatar:

Bilanț de război: Poliția, acuzată de brutalitate

Răspunsul polițiștilor la valurile de proteste a fost inițial reținut, iar apoi, tot mai evident, foarte brutal.

Forțele de ordine au fost nevoite să dea socoteală pentru numărul tot mai mare de răniți.

Cel puțin 24 de protestatari și-au pierdut câte un ochi, cinci și-au pierdut o mână. Toți au învinuit polițiștii pentru folosirea abuzivă a armamentului din dotare.

În urma nenumăratelor plângeri, doi polițiști au ajuns în fața justiției.

Strategia lui Macron: dezbatere, nu confruntări

Tactica lui Macron a fost una asemănătoare cu cea din campania electorală: discuții directe cu cetățenii, contestatari sau nu.

O strategie care la momentul respectiv s-a dovedit una de succes.

Președintele a participat la zeci de ore de dezbatere în numeroase orașe ale țării, în vreme ce sute de mii de oameni au oferit sugestii de reformă pe un site special.

Multe veste galbene au boicotat procesul, dar jumătate de milion de persoane au venit touși la discuțiile cu șeful statului.

Șeful statului, un supraviețuitor

Popularitatea lui Macron a avut de suferit, iar protestele vestelor galbene au fost un motiv important.

Un sondaj Ifop-Fiducial din luna octombrie arăta că rata de insatisfacție a francezilor față de președinte a ajuns la 65%. Doar 35% dintre francezi și-au exprimat satisfacția față de politicile președintelui.

Pe plan extern, unii politicieni au găsit un moment pentru a-l lovi pe Macron și politica sa declarată de a proteja mediul, inclusiv prin creșterea prețului carburanților.

Acordul de la Paris nu-i pică bine Parisului.

Donald Trump:

Desigur, Donald Trump, un sceptic al schimbărilor climatice, retrăsese Statele Unite din acordul care încearcă tocmai să protejeze mediul.

Și totuși, la testul electoral, cel mai important până la urmă, Macron nu a venit chiar atât de rău.

E drept că alegerile europarlamentare din luna mai din Franța au fost câștigate de Adunarea Națională a lui Marine Le Pen cu 23,3%, dar partidul lui Macron a venit foarte aproape, pe locul doi, cu 22,4%.

În urmă cu cinci ani, spre exemplu, partidul extremist al lui Le Pen câștiga alegerile europene cu o diferență și mai mare în fața următorului clasat.

Politicile de mediu, pe plan secund

Un pierzător al protestelor a fost politica de mediu, sau cel puțin politica de mediu în forma derulată de administrația Macron.

Tentativa de a mări prețul carburanților pentru a combate schimbările climatice a fost rapid blocată.

Nemulțumiții au fost, pe bună dreptate, cetățenii din Franța rurală și a suburbiilor, cei dependenți de mașini.

”Aveți dreptate”, a spus președintele, care a admis că problemele imediate ale cetățenilor sunt cele financiare.

O acțiune politică eșuată

În vreme ce nemulțumirile au fost comunicate în mod clar, iar ecourile auzite, vestele galbene nu par să fi reușit să își convertească furia în acțiune politică cu impact real.

Lipsa de apetit pentru participarea la dezbateri, lipsa de coeziune și absența unor lideri nu a ajutat foarte mult cauza.

Deși sondajele din 2018 anunțau un potențial succes al vestelor galbene în politică, realitatea s-a dovedit a fi mult mai crudă.

La alegerile europene, cele două liste electorale emanate de mișcarea de protest, „Alliance jaune” și Évolution citoyenne” au obținut fiecare mai puțin 1% din voturi.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 40

FOTO: EPA

Urmărește-ne pe Google News