„Le transmit să deschidă bine ochii și să vină să se vaccineze și să scăpăm de greutatea asta care ne apasă pe toți și să nu mai aștepte ei sau cei dragi să se îmbolnăvească pentru a înțelege că există această boală”.

Este mesajul transmis, pe 27 decembrie 2020, de asistenta Mihaela Anghel, prima persoană care a primit vaccinul anti-COVID în România. A fost ziua în care România începea o campanie aparent mult așteptată, după nici un an de pandemie. Pentru gestionarea campaniei a fost înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID (CNCAV), condus de medicul militar Valeriu Gheorghiță, care se află în subordinea directă a premierului.

De atunci, în România au fost administrate 15.749.303 doze de vaccin anti-COVID. 7.918.813 persoane s-au vaccinat cu o doză, iar 7.781.563 au primit schema completă. De asemenea, 1.960.336 de persoane au fost vaccinate cu doza a treia sau booster.

Bilanțul nu este deloc unul îmbucurător. Rata de vaccinare este de aproape 40%, în ciuda faptului că vaccinul a fost accesibil populației generale din lunile aprilie-mai. De atunci, oricine s-a putut vaccina când și unde a vrut. Pentru scurt timp, imediat după startul campaniei de vaccinare al populației generale, interesul a fost unul crescut. Erau „vânate” locuri libere pe platforma de vaccinare. Dar apoi, numărul celor care s-au imunizat a tot scăzut.

A început să crească din nou abia în această toamnă, când țara a fost lovită de cel mai dur val de îmbolnăviri și decese COVID. În luna octombrie, când sute de români își pierdeau viața din cauza virusului, ritmul vaccinărilor a început să prindă din nou elan. Pe 27 octombrie, 150.000 de persoane au fost imunizate, dintre care 111.556 cu prima doză. Acesta a fost vârful.

Țintele anunțate și neasumate

În repetate rânduri, Guvernul, condus atunci de Florin Cîțu, a anunțat că a stabilit ținte de vaccinare, care urmau să fie atinse pe perioada verii, perioadă în care, de fapt, ritmul imunizărilor a scăzut.

Până la 1 iunie, Guvernul își propusese să se ajungă la 5 milioane de persoane vaccinate, iar o țintă de 10 milioane a fost stabilită pentru 1 august. Iar la fiecare dată la care se atingea ținta stabilită erau relaxate și mai multe restricții.

Dar restricțiile au fost relaxate, chiar dacă niciuna dintre ținte nu a fost atinsă. De exemplu, cea stabilită pentru 1 august nu a fost atinsă nici astăzi, după mai bine de cinci luni.

Cu toate acestea, atât președintele Iohannis, cât și fostul premier Florin Cîțu au făcut afirmații triumfătoare.

„Campania a fost un succes, practic am oprit pandemia. Faptul că avem așa puține cazuri – nu mai avem un interes foarte mare pentru vaccinare”, a declarat președintele Iohannis, pe 24 iunie.

„Ştiţi că ieri în Bucureşti nu a fost niciun caz în 24 de ore. Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”, a afirmat, patru zile mai târziu, Florin Cîțu.

Cu „pandemia oprită” și cu doar 30% din populație vaccinată, România a intrat în valul 4, numit și valul nevaccinaților. Pe 19 octombrie, autoritățile anunțau 574 de decese.