Instanța a greșit pedeapsa lui Sorin Oprescu! Judecătoarea a pierdut prin acte un an din condamnare

Sorin Oprescu este acuzat de procurorii DNA pentru spălare de bani, luare de mită, constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu.
Judecătoarea l-a achitat doar pentru spălare de bani și l-a găsit vinovat pentru celelalte trei fapte. Pentru fiecare a venit și pedeapsa:

• 4 ani pentru luare de mită;
• 3 ani pentru abuz în serviciu;
• 1 an pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

“În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, inculpatul execută pedeapsa de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 4 luni. În final, inculpatul execută pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare și 3 ani interdicția drepturilor prev. de art 66 alin. 1 lit. a, b, k Cod penal”, scrie în decizia judecătoarei Iosefina Pîrvu.

În cazul în care un inculpat primește mai multe pedepse, pentru fiecare faptă de care este găsit vinovat, procedura penală prevede ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, iar celelalte pedepse să se adune și să se stabilească un spor de 1/3 din total.

Așa a fost și în cazul deciziei de condamnare a lui Oprescu:

• 3 fapte comise, 3 pedepse;
• cea mai grea pedeapsă – 4 ani;
• totalul celorlalte 2 pedepse – alți 4 ani, din care 1/3 reprezintă 1 an și 4 luni.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Acum intervine calculul matematic: pedeapsa cea mai grea + sporul de 1/3.

În cazul fostului primar al Capitalei, pe această schemă prevăzută în procedură, judecătoarea a decis: 4 ani + 1 an și 4 luni. Până aici lucrurile sunt conform procedurii penale și în sentință scrie clar asta.

Numai că la Oprescu, calculul nu mai este matematic, pentru că adunând 4 ani cu 1 an și 4 luni, a rezultat pentru fostul primar o pedeapsă de… 4 ani și 4 luni.

Am vrut să aflăm de ce nu 5 ani și 4 luni și am întrebat reprezentanții Tribunalului București, care ne-au dat dreptate și au spus că au sesizat și ei acest aspect în sentință.

Dar nu ne-au putut spune că de fapt condamnarea lui Sorin Oprescu e de 5 ani și 4 luni pentru că judecătoarea a semnat minuta deciziei cu… 4 ani și 4 luni.

Ca să se modifice o greșeală într-o sentință, judecătorul trebuie să vină, ulterior, cu o îndreptare de eroare materială. Până nu se întâmplă asta, condamnarea lui Sorin Oprescu rămâne de 4 ani și 4 luni.

În general, în astfel de situații, corectarea prin îndreptare de eroare material se face foarte repede după sentință.

În cazul lui Oprescu, însă, s-ar putea să mai dureze, pentru că judecătoarea Iosefina Pîrvu intră de mâine în concediu, așa cum ne-au spus surse judiciare, și urmează să se pensioneze.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Despre pensionare le-a atras chiar ea atenția avocaților inculpaților, la penultimul termen de judecată. “Vă dau în iunie termen? În iunie îmi iese decizia și mă duc să fac prăjituri acasă”, le spune judecătoarea avocaților la termenul din 24 aprilie.

Decizia de la Tribunalul București nu este definitivă. Inculpații din dosar, inclusiv Sorin Oprescu, au anunțat că vor contesta sentințele primite.
Curtea de Apel București va judeca aceste contestații și, în final, va da sentințele definitive.

Până atunci însă trebuie ca judecătoarea Iosefina Pîrvu să lămurească dacă l-a condamnat pe Oprescu la 4 ani și 4 luni sau la 5 ani și 4 luni. Și să explice cine a greșit în minuta decizie anii din pedeapsa fostului primar.

Ce a mai decis judecătoarea din dosarul ”corupție la Primăria Capitalei”

Dacă sentința va rămâne definitivă, după judecarea în apel a dosarului, Oprescu nu va mai putea fi ales sau numit în autorități și funcții publice, până la data executării pedepsei închisorii.

Din pedeapsa lui Oprescu va fi scăzută perioada în care a fost reținut și arestat preventiv sau la domiciliu, respectiv peste 4 luni (131 de zile, din 6 septembrie 2015 până pe 14 ianuarie 2016).

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Instanța a mai dispus confiscarea sumei de 25.000 de euro, mita pe care Sorin Oprescu a primit-o la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti și fost șef al Administrației Cimitirelor.

Tot de la Oprescu, judecătorul a mai cerut și confiscarea sumei de 695.871 de lei.

Sechestrul asigurător pus de procurori pe vila lui Oprescu din Ciolpani a fost ridicat, iar judecătorul a dispus ca fostului primar al Capitalei să îi fie restituți banii găsiți în casa acestuia la perchezițiile din 2015, respectiv: 31.350 de lei, 9.000 de euro, 31.050 de lei, 40.000 de lei, 500 de euro.
Instanța a menținut însă sechestrul asigurător pus de procurori în cazul cotei indivize de 5/6 din imobilul situat pe str. Popa Savu, în sectorul 1, format din apartament cu patru camere de locuit și dependințe cu o suprafață utilă de 172,34 mp, loc de parcare la demisol și boxă demisol, precum și pe cota parte indiviză de 101,64 mp dintr-un teren din sectorul 1, până la concurența sumei de 1.264.531,8 lei, sumă pentru care procurorii DNA au cerut confiscare extinsă, pentru că Oprescu nu a putut face dovada că ar proveni din activități licite.

Acuzațiile din dosar

Sorin Oprescu este judecat, alături de alţi opt inculpaţi, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Potrivit rechizitoriului DNA prin care a fost trimis în judecată, fostul edil a făcut parte, alături de ceilalţi inculpaţi, dintr-un grup infracţional organizat care, în perioada 2013-2015, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti următorul sistem: operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din bani publici trebuiau să remită o parte din profitul realizat.

Oprescu este acuzat că, în septembrie 2015, a primit 25.000 de euro, la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti și fost șef al Administrației Cimitirelor, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie. Cei 25.000 de euro ar fi reprezentat o parte din suma de 60.000 euro cerută de Oprescu și Popa de la administratorii unei firme, care ulterior i-au denunțat. În schimbul mitei, firma ar fi trebuit să primească un contract pentru executarea unor lucrări în cadrul Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro