ComenteazăO societate de transport a obținut, în mai anul curent, în primă instanţă, anularea unei amenzi a Consiliului Concurenţei, în valoare de aproximativ 120 de mii de lei. Decizia Curţii de Apel București (CAB) a fost atacată în august cu recurs.
Inedit la această decizie este faptul că motivarea judecătorilor scoate la iveală o breşă în legislaţia Consiliului Concurenței, care ar putea atrage anularea multor altor amenzi.
- Consiliul Concurenței este singura autoritate responsabilă cu aplicarea regulilor de concurență, având ca principală misiune protejarea consumatorilor de practicile ce pot distorsiona funcționarea pieței libere, conform site-ului instituției.
Președinte „fără nicio calitate juridică”
Magistrații Curții de Apel București au decis că toate documentele semnate de președintele Consiliului Concurenței după expirarea mandatului, când a condus instituția în așteptarea altei numiri oficiale, „sunt anulabile”.
Bogdan Chiriţoiu a participat la şedinţe sau a semnat decizii în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei, „fără a avea nicio calitate din punct de vedere juridic”, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivarea deciziei din 31.05.2022.
- 24 martie 2020 este data la care s-a încheiat cel de-al doilea mandat al lui Chiriţoiu la şefia Consiliului Concurenţei.
- 18 iunie 2021 este data la care a fost numit a treia oară în fruntea instituției.
Pe baza unei decizii a Curții Constituționale
În argumentaţia lor, judecătorii CAB au invocat o decizie a Curţii Constituţionale (nr. 58/2021), care a stabilit, în 26 ianuarie 2021, că articolul din Legea concurenței care le permitea membrilor plenului Consiliului Concurenței să rămână în funcții pe termen nedeterminat până la numirea unui înlocuitor este neconstituțional.
Cei șapte membri ai plenului sunt numiți de președintele României, la propunerea Guvernului:
- 1 preşedinte – funcţie asimilată celei de ministru
- 2 vicepreşedinţi – funcţie asimilată celei de secretar de stat
- 4 consilieri de concurenţă – funcţie asimilată celei de subsecretar de stat.
Concluzia judecătorilor constituționali este că „exercitarea atribuţiilor aferente calităţii de membru al Plenului Consiliului Concurenţei” în condițiile expirării mandatului „nu are suport constituţional şi legal”.
La data deciziei CCR, mandatul lui Bogdan Chiriţoiu expirase de mai bine de 10 luni, însă acesta rămăsese președinte.
Prin declararea ca neconstituţional a art. 18 alin. 3 din Legea nr. 21/1996, nu mai există temeiul legal care să dea posibilitatea preşedintelui Consiliului Concurenţei de a-şi exercita mandatul după data expirării acestuia, astfel că toate actele emise de preşedintele Consiliului Concurenţei prin exercitarea funcţiei după expirarea mandatului de 5 ani sunt anulabile.
Motivare Curtea de Apel București:
Consiliul Concurenței așteaptă verdictul de la recurs
În așteptarea finalizării recursului, instituția condusă de Bogdan Chirițoiu nu a dorit să comenteze decizia Curții de Apel București.
„Este dreptul avocaților să folosească orice argument în avantajul clienților lor, dar decizia Curții Constituționale vizează, pentru viitor, articolul care reglementează numirea membrilor plenului și nu articolul care reglementează numirea președintelui Consiliului Concurenței, iar Legea 21/1991 a fost pusă de legiuitor, respectiv Guvernul României, în acord cu decizia Curții Constituționale a României”, se arată într-un răspuns adresat ziarului.
Amenda contestată în istanță a fost emisă de Consiliul Concurenței la 25 septembrie 2020, anterior deciziei CCR.
În orice caz, interpretarea legii și inclusiv a deciziilor Curții Constituționale revine instanței de judecată.
Răspunsul Consiliului Concurenței:
Guvernul „a reparat” Legea concurenței
Când spune că legea a fost pusă în acord cu decizia CCR, Consiliul Concurenței face referire la ordonanța de urgență (nr. 23/2021 ) prin care s-a modificat Legea concurenței, stabilindu-se termene precise pentru prelungirea mandatelor membrilor plenului. Actul normativ a intrat în vigoare la 2 aprilie 2021, data publicării în Monitorul Oficial.
Ordonanța în cauză este contrasemnată și de Bogdan Chirițoiu, în calitate de președinte al Consiliului Concurenței.
La momentul apariției ordonanței trecuse mai bine de un an de când mandatul de președinte expirase.
Nenumărate contestații în instanță
Dacă decizia Curții de Apel București va fi menținută și după recurs, multe alte contestații ale amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței vor putea invoca acest caz.
„Cea mai mare parte a deciziilor emise de Autoritatea de Concurență este atacată în instanță de către companiile sancționate. Astfel, din totalul dosarelor aflate pe rolul instanțelor, circa 6,8% vizează decizia Curții Constituționale a României nr. 58/2021”, precizează instituția.
este totalul amenzilor date de Consiliul Concurenței în 2020 și 2021, conform rapoartelor de activitate.
Un an de acte „anulabile” în perioada 24 martie 2020 ar putea reprezenta amenzi de până la 400 de milioane de lei.
Bogdan Chirițoiu, 13 ani în fruntea Consiliului Concurenței
Bogdan Chiriţoiu conduce Consiliul Concurenţei din 5 mai 2009. Inițial, legea prevedea că președintele poate rămâne în funcție doar două mandate de câte 5 ani.
Cu tot cu prelungirile din primul mandat, al doilea mandat a expirat pe 24 martie 2020.
Între timp fusese însă schimbată legea, tot prin ordonanță de urgență, fiind eliminat articolul care limita mandatele.
Bogdan Chirițoiu a fost numit a treia oară în fruntea Consiliului Concurenței la 18 iunie 2021.