Un antreprenor din Miercurea Ciuc îmbină economia cu ecologia, plantând un pom pentru fiecare client: Exerciţiu pentru pădurea de mâine

După mai multe luni de pregătiri, fostul activist de mediu a lansat, în martie, Transylmagica, un Start-Up Plus, la care s-au adăugat economiile personale. Investiţia totală a fost de 60.000 de euro, bani necesari, printre altele, pentru amenajarea unui atelier.

Kosa Istvan a adus în echipa lui artizani care să producă obiecte durabile: căni de metal, emailate şi pictate, sacoşe din material textil, tricouri, diverse “suveniruri din sălbăticie” pentru turişti. “Dar cu suvenirurile, anul acesta, am lăsat-o mai uşor, din pricina pandemiei”, spune antreprenorul.

Pentru fiecare produs vândut, Transylmagica îi plantează clientului un pui de copac şi apoi îl ţine la curent cu evoluţia arborelui.

Plantările au loc în parteneriat cu asociaţii care se ocupă de aşa ceva: Asociaţia Pando, din Târgu Mureş, şi One Tree Planted, din Shelburne, Vermont, SUA. Cumpărătorii pot opta pentru un arbore plantat în Transilvania, în Munţii Anzi sau în Kenya.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

O sută de voluntari la Hodoşa

Pe platoul de la Hodoşa, Mureş, plantarea se desfăşoară împreună cu Asociaţia Pando şi are drept scop refacerea păşunilor cu arbori seculari din Ardeal. “Vedeţi, peste 15 ani, platoul ăsta, pe care acum cresc doar meri sălbatici, pitici, o să înceapă să arate ca păşunea de acolo”, explică fondatorul Transylmagica, indicând spre o colină presărată cu arbori rotaţi.

Peste 15 ani, această zi de weekend, de sfârşit de toamnă, se va fi pierdut printre amintirile voluntarilor. Veniţi în familie sau cu prietenii, cu câinii şi maşinile personale, plantatorii îşi iau lopeţile, lada cu puieţi şi se răspândesc pe pajiştea răscolită de turme. Mai ales în pandemie, orice motiv, nu doar salvarea planetei, e bun să te eliberezi, fie şi pentru câteva ore, de constrângerile oraşului.

“A fost un simplu apel pe Facebook, nu ne aşteptam să vină atâta lume. Au venit de dimineaţă, au plantat, au plecat, apoi au venit alţii şi tot aşa, vreo sută de oameni în total”, spune Kosa Istvan.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Peste 15 ani, acest puşti care cară, cu concursul unui Golden retriever, ditamai folia de plastic, pentru protejat puietul, va fi student, poate chiar masterand. Peste 15 ani, aceşti tineri care râd unul de altul pentru că hârlețul nu-i ascultă şi le alunecă de sub talpa bocancilor vor avea familiile lor şi afacerile lor sustenabile.

Comunitatea a dat terenul şi gulaşul

Terenul a fost pus la dispoziţie de comunitatea din Hodoşa, o altă surpriză plăcută pentru organizatorii plantării. Locuitorii din comuna mureşeană s-au implicat activ în proiect. Au adus un ceaun uriaş, cu pirostrii, au făcut focul şi au pregătit cantităţi industriale de gulaş. Pe masa întinsă pentru voluntari au apărut pită, ceapă, slană, untură, cafea şi bere.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Potrivit unor hărţi militare, consultate de organizatori, la baza colinei unde are loc plantarea s-a aflat un aerodrom, în al Doilea Război Mondial. Iar pe colină creşteau, într-adevăr, arbori seculari, aşa cum consemnează o hartă datând de la sfârşitul secolului XVIII.

“Acum plantăm goruni, cu rădăcină protejată, aduşi de la pepiniera silvică din Sighişoara. Sunt mai scumpi, 25 de lei puietul, dar au mai multe şanse să reziste”, spune Kosa Istvan. Rădăcina protejată înseamnă că puietul are un balot de pământ, care-l va ajuta să se dezvolte şi pe un sol vitreg.

Un ţăruş şi o folie din plastic biodegradabil sunt ataşate fiecărui puiet. “Folia verde, pe lângă faptul că-l fereşte de capre şi oi, produce umbră, ca şi cum puietul ar creşte într-o pădure, la umbra unor copaci mai mari”, precizează ecologul.

Păşunile cu arbori nu sunt doar mai plăcute vederii turiştilor. Sub coroana largă a unui gorun, care e o varietate de stejar, solul are o temperatură mai scăzută decât dacă ar fi expus în plin la soare.

Un astfel de copac generează în jurul lui un mediu prielnic pentru tot felul de plante şi vieţuitoare. Cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefon, voluntarii găsesc distanţa optimă dintre puieţii plantaţi, astfel încât densitatea să fie de 15-25 de copaci pe hectar.

5.000 de goruni, pe păşunile din Mureş

Lângă Hodoşa, pe 20 de hectare, 500 de puieţi de gorun au fost plantaţi în această toamnă. Următoarea plantare, pe Valea Nirajului, e programată în primăvară, înainte de începerea perioadei de vegetaţie. Transylmagica şi Pando şi-au propus un obiectiv ambiţios pentru această zonă: 5.000 de arbori pe 200 de hectare de păşune.

Nu gerul iernii le dă cele mai mari emoţii plantatorilor, ci oile şi caprele care baleiază în degringoladă pe fostul aerodrom. “Am vorbit cu ciobanii şi ne-au dat asigurări că nu vor lăsa animalele pe păşunea cu puieţi. Sperăm să se ţină de cuvânt”, afirmă Kosa Istvan.

Cel mai scump produs Transylmagica are preţul de 45 de lei, în care intră costul puietului, al muncii artizanilor, al foliilor protectoare şi al ţăruşilor. Nu e o afacere din care să te îmbogăţeşti, dar lui Kosa Istvan îi permite să susţină un vis în care crede: pădurile viitorului. Despre puieţi, vorbeşte ca despre nişte copii, pe care-i lasă, cu inima strânsă, să înfrunte singuri o mulţime de pericole.

“Greul de-abia acum începe, după plantare”, spune antreprenorul. Îşi aminteşte cum o turmă de capre a distrus mare parte din puieţii plantaţi de Asociaţia Pando pe un teren de lângă Parcul Natural Retezat. “Nu ai cum să-i aperi de astfel de întâmplări, puţini copăcei au rezistat atunci, au fost plantaţi alţii în loc”.

Peste 15 ani, pe platoul de lângă Hodoşa, îşi vor întinde ramurile spre soare câteva sute de goruni, fiecare cu alaiul lui de păsări, veveriţe, arici, iepuri, şopârle şi furnici. Peste 15 ani, oamenii aceştia îmbujoraţi de umblat în aer liber, care păstrează distanţa, aşteptând porţia de gulaş, vor putea veni aici cu păturile şi coşurile la picnic. La fel, copiii lor şi copiii copiilor lor. Doar că alţi câini vor marca, în continuarea tradiţiei, teritoriul paşnic, unde oamenii au făcut pace cu planeta.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 24

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro