El a fost condamnat la moarte pe 3 ianuarie pentru trei acuzații generice – război împotriva lui Dumnezeu, corupție pe Pământ și apostazie. De asemenea, bărbatul a fost acuzat de incitare a oamenilor la luptă și la ucidere reciprocă în legătură cu un presupus incident de pe 21 septembrie, din provincia Mazandaran, când, împreună cu alte două persoane, spun anchetatorii, a intrat în sediul poliției rutiere din Nowshahr, unde a incendiat mai multe obiecte, inclusiv un Coran.
Potrivit agenției de știri Mizan, administrată de sistemul judiciar iranian, șeful justiției din Mazandaran a declarat că Rouhi „a mărturisit că a distrus sediul și i-a dat foc”.
Lui Javad Rouhi nu i s-a permis să aibă un avocat ales de el, ci a primit un apărător ales de stat, în persoana lui Habibullah Qazvini. Acesta a declarat că bărbatul nu știa că a fost ars un Coran în timpul incidentului și că, potrivit transcrierii verdictului instanței, „examinarea imaginilor de pe camerele de supraveghere și declarațiile lui Javad Rouhi arată doar prezența sa la locul respectiv și nu există nicio dovadă că a participat la incendierea și distrugerea proprietății publice”.
Și reprezentanții unui grup pentru apărarea drepturilor omului spun că Rouhi a fost torturat într-un centru de detenție condus Gărzile Revoluționare și obligat să mărturisească faptele de care era acuzat. În urma torturii, spun activiștii, bărbatul nu mai poate să vorbească și să meargă.
Alți doi tineri, în vârstă de 18 și 19 ani, au fost condamnați la moarte în acest caz.
Rouhi este licențiat în drept, dar este șomer. El provine dintr-o familie din clasa muncitoare și a mai lucrat într-un magazin de cărămizi și la o companie de producție de ceramică.
Potrivit organizației Iran Human Rights, „cel puțin 109 protestatari riscă în prezent să fie executați, acuzați sau condamnați la pedeapsa cu moartea”, însă se crede că în realitate numărul este mult mai mare.
Fotografie cu caracter ilustrativ: Profimedia