ComenteazăLucian a povestit totul pe grupul de Facebook „Uniți pentru Ucraina”, care are aproape 270.000 de membri și unde oamenii încearcă să ajute refugiații ucraineni care ajung în România.
„Să va spun «pățania» mea cu un grup de 11 refugiați ucraineni din Kiev. Scurt: sâmbătă au ajuns la mine, cazat, mâncat, dormit, trebuiau să plece duminică dimineață spre granița ungară (Nădlac în prima fază). Sâmbătă noaptea mi-au scris, eu fiind la un eveniment și munceam, dacă pot să-i mai cazez o zi, bineînțeles, am încuviințat.
Astăzi, la plecare s-au trezit în jurul orelor 5.00, eu dormind butuc, și-au aranjat paturile, au măturat, dat cu mopul în casă, curățat baia și pe deasupra mi-au lăsat și un cadou de despărțire, sau revedere, și anume, un cuier pe roți. Nu am vrut să-l accept, dar au zis că e cadoul lor pentru mine și s-ar bucura să îl accept.
Concluzia: omenia nu are apartenență etnică, religioasă, politică sau ce o mai fi, omenia și educația se «cultivă». #respect
Update: la plecare m-au rugat să mă așez cu ei, au rostit ceva în ucraineană și și-au făcut semnul crucii”, e povestea spusă de Lucian.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina