În motivare, reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta timp de zece ani și că, în urmă cu trei ani, a aflat că a fost înșelat de fosta parteneră de viață, care a dat naștere unui copil pe care el l-a recunoscut ca fiind al lui.

Conform datelor oficiale, reclamantul a mai arătat că fapta ilicită a pârâtei constă în ascunderea faptului că acel copil este al altui bărbat, situație de care a profitat material și moral, producându-i un prejudiciu moral imposibil de reparat, că fapta ilicită a fost săvârșită cu vinovăție de către pârâtă, întrucât aceasta a cunoscut foarte bine încă de la conceperea copilului că tatăl minorei este altă persoană și totuși, la scurt timp după concepere a inițiat relația cu el spunându-i că vor avea un copil.

În apărarea sa, pârâta a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, precizând totodată nu există o faptă ilicită întrucât nu a mințit reclamantul și că nu se face vinovată de săvârșirea unei presupuse fapte ilicite.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanța în ianuarie 2021, având ca obiect „actiune în răspundere delictuală/ pretenții”.

După mai multe termene de judecată, vineri, 7 mai, Judecătoria Constanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâta.

Pe cale de consecință, instanța a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale. Mai mult, femeia a fost obligată să-i plătească fostului iubit cheltuielile de judecată.

Urmărește-ne pe Google News