„Irlo Doidoi” reușește să trăiască dintr-o activitate catalogată drept „artă urbană” nonprofit. El a reușit după ani de muncă și eforturi să devină unul dintre cei mai bine cotați artiști murali din România. La talentul tânărului, care a început în spatele blocului în Bistrița, au apelat companii și chiar… instituții.
Alexandrescu Laurențiu a început să deseneze pe pereţi pe când avea 13-14 ani, în spatele unui bloc gri din Bistrița. Provenind dintr-o familie de artiști, drumul spre frumos și creativitate a venit oarecum natural.
„Am început când aveam 13-14 ani. Am simțit intuitiv încă de atunci că „this is the future”(n.r.- acesta este viitorul). Mult timp după mi-am dat seama că e o chestie de nișă, în care nu ceri voie sau aprobare, ci doar mergi și faci treabă. Acum nici nu mă mai consider graffiti artist, ci mai degrabă muralist”, precizează Irlo.
Pentru a-i conserva talentul, părinții l-au trimis la Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba” din Bistrița. Mai apoi, acesta a început și Facultatea de Arhitectură, după ce a fost admis primul pe listă la Cluj și al șaselea la Timișoara.
Considerând că-i răpește mult prea mult timp, Laurențiu a renunțăt la facultate şi s-a mutat la București, decis fiind să ducă „graffiti-ul” la nivel de job.
Personaje înspirate din povești sau chiar din istorie, construite cu măiestrie de Irlo au ajuns pe ziduri din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Arad, Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești, Constanța și evident Bistrița.
Lucrările sale au ajuns chiar în unități de învățământ și chiar au servit drept decor la o emisiune produsă și difuzată de TVR.
„Nu e o schemă fixă. Discut cu cei interesați, ei vin cu idei, eu vin cu idei și până la urmă tot ne înțelegem și ajungem la un punct comun”, spune artistul atunci când este întrebat cum decurge colaborarea cu el.
Irlo s-a numărat printre primii artiști murali din România care a avut ocazia să expună la New York. S-a întâmplat în 2008, atunci când Institutul Cultural Român din New York a organizat prima expoziție de graffiti găzduită de o instituție europeană în SUA.
Bistrițeanul a continuat colaborarea cu Institutul Cultural Român şi la Berlin, în Germania, în anul 2014, atunci când alături de alți cinci artiști români au „expus” la sediul ICR Berlin, unde au desenat pe pereți, pe scaune, pe căni și pe dulapuri.
Deși veniturile sale ar crește substanțial dacă și-ar desfășura activitatea într-o țară în care arta urbana a prins teren de decenii și este bine plătită, Irlo nu este tentat să părăsească România și Bucureștiul, orașul care l-a adoptat de mai bine de 10 ani.
Sursa foto: Arhivă personală / bistriteanul.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro