Când fetiţa a sunat la Protecţia Copilului, pentru a reclama abuzul tatălui ei, funcţionarilor de acolo nu le-a venit să creadă ce aud.
Bărbatul de 60 de ani, care îşi creştea singur copila, se bucura de o reputaţie foarte bună în societate şi era cetăţean de onoare al oraşului.
Trimis în judecată pentru că şi-a agresat fiica, el a recunoscut tot în faţa instanţei, însă a dat vina pe fetiţa de 12 ani, spunând că ea l-a provocat.
Nu vom dezvălui identitatea tatălui agresor, pentru a nu expune victima. Ei poartă acelaşi nume de familie şi există articole de presă în care apar împreună. Bărbatul, portretizat atunci ca fiind un „tată-model”, mărturisea că o creşte singur pe fetiţă, după ce „mama ei a abandonat-o”. „Eu sunt mama, tata şi prietenul ei”, declara el.
A luptat în instanţă, pentru custodia fetiţei
Paul* locuieşte într-un oraş din vestul ţării şi a devenit cunoscut după ce, cu mai mulţi ani în urmă, a semnat pentru donarea organelor fiului său, care se afla în moarte clinică. Povestea lui, extrem de emoţionantă, a devenit subiectul unor reportaje difuzate în presa scrisă şi la TV, iar în acelaşi an, bărbatul a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului.
Mai târziu, el a cunoscut-o pe Camelia*. Părinţii ei n-au fost de acord cu relaţia lor, pentru că Paul era cu mult mai în vârstă decât ea şi, în plus, deşi despărţit de soţie, el figura încă însurat, în acte. Dar Camelia a rămas însărcinată şi în ianuarie 2008 a venit pe lume Irina*.
Pentru că aveau nevoie de bani, tânăra mamă a plecat să muncească în Italia, iar fetiţa a rămas cu tatăl ei.
După un an, când relaţia dintre Paul şi Camelia s-a deteriorat, ea şi-a luat fetiţa, a dus-o la părinţii ei şi a cerut în instanţă să-i fie încredinţată copilă. Procesul a durat doi ani, timp în care o judecătorie şi un tribunal au decis că Irina trebuie să rămână cu mama ei.
Dar Paul n-a abandonat lupta pentru custodia micuțeii. A spus că el are condiţii mai bune, că mama fetiţei e plecată din ţară, iar în mai 2012 o Curte de Apel a decis, definitiv, că „stabilirea locuinței minorei la tată nu este contrară interesului superior al acesteia”. Irina avea atunci 4 ani.
Poza retuşată şi raftul cu trofee
„O poză e un secret despre un secret, cu cât îți spune mai mult cu atât știi mai puțin”, spunea fotograful american Diane Arbus. Pentru toţi cei din jur, Paul avea o imagine impecabilă. Bărbatul, devenit pensionar, avea grijă singur de fetiţa pe care o ducea la concursurile extraşcolare, unde ea începuse să câştige premiu după premiu.
Anul trecut, când a cerut majorarea pensiei de întreținere, Paul a depus în instanţă un teanc cu diplomele Irinei. Iar raftul cu trofeele fetiţei apare adesea, pe fundalul imaginii, în reportajele filmate la el acasă. Toată lumea ştia că bărbatul, cetăţean de onoare, e un părinte care se sacrifică pentru binele copilului lui.
Dar miercuri, 19 august 2020, Irina i-a trimis bunicii ei mai multe mesaje vocale, în care plângea şi spunea că tatăl o agresează sexual și fizic. Printr-un SMS, bunica i-a dat numărul de la telefonul copilului din acel judeţ, iar fata a sunat acolo imediat şi le-a povestit autorităţilor tot calvarul pe care îl îndura de patru luni.
Fetiţa dezvăluie cum a fost abuzată
Agresiunile sexuale au început în aprilie 2020. România era atunci în stare de urgenţă din cauza pandemiei, iar oamenii ieşeau din casă doar cu declaraţii pe propria răspundere.
Într-o zi de la începutul lunii, spune copila de 12 ani, ea a intrat în camera tatălui, în timp ce el se schimba. Uşa nu era încuiată, deşi bărbatul era dezbrăcat. Fata l-a văzut, a ieşit din încăpere şi n-a zis nimic. Dar peste câteva zile, când a îmbrățișat-o, bărbatul i-a pus mâna pe sâni.
O lună mai târziu, a sărutat-o în zona intimă, iar în altă zi, a dezbrăcat-o şi s-a frecat de trupul ei, până a ejaculat. În iunie, pe la jumătatea lunii, în timp ce ea era în fața calculatorului, a venit și şi-a apropiat organul sexual de gura fetei. „Am întors capul, iar tata s-a supărat și a ieșit din cameră”, spune Irina.
Agresiunile au continuat, iar în iulie, când a dus-o pe fetiţă la mare, în Eforie Nord, a abuzat-o şi acolo.
În ziua de 12 august, tatăl, care era băut, a luat-o pe fetiţă de păr și a târât-o pe podeaua din apartament, apoi a lovit-o cu pumnul în coapsa dreaptă. „A venit de afară şi mi-a spus că și-a spart telefonul, aşa că mi-am ieșit din fire”, explică bărbatul.
Trei zile mai târziu, a început din nou să o pipăie, iar Irina, realizând că acest abuz nu se va opri niciodată, şi-a făcut curaj şi a sunat-o pe bunica ei.
Ce e în mintea unui tată incestuos
„Taţii incestuoşi pot fi bărbați care au suferit ei înșiși abuzuri fizice sau sexuale în copilărie sau care au fost respinși de părinți”, spun Linda Williams şi David Finkelhor, doi psihologi americani care au realizat un studiu finanțat de „Centrul Naţional pentru Copiii Abuzaţi și Neglijaţi” din SUA.
După ce au intervievat 118 agresori sexuali, Williams şi Finkelhor au identificat cinci tipuri distincte de părinți incestuoși:
● Cei preocupați sexual – au un interes sexual, clar şi conştient (adesea obsesiv), față de victimele lor, de obicei încă de la o vârstă fragedă a acestora. Încep să-şi molesteze copiii înainte ca ei să împlinească 10 ani, iar abuzul continuă şi după pubertate. Adesea, aceşti agresori, extrem de sexualizați, au avut istorii extinse de abuz și de maltratare în propria dezvoltare.
● Cei care regresează spre adolescență – manifestă un interes sexual conștient față de victimele lor, dar agresiunea debutează, de obicei, doar când fetele se apropie de vârsta pubertăţii. Mulți dintre acești agresori par să se comporte ca niște adolescenți care retrăiesc fascinațiile, preocupările și impulsurile tinereții lor.
● Autogratificatorii sexuali. Fără să manifeste vreun interes sexual pentru ei, aceşti părinţi se folosesc de propriii copii, ca de nişte instrumente, pentru a-şi împlini fanteziile sexuale legate de alţi parteneri, adulţi. Agresiunile lor sunt sporadice, iar acești infractori au sentimente mai mari de vinovăţie sau remușcări.
● Cei dependenți emoțional. Pentru aceşti bărbaţi, care adesea sunt singuri și deprimaţi, nu sexul în sine e motivaţia principală, ci nevoile emoţionale, de apropiere şi consolare. Între tată şi fiică există o relaţie strânsă, exclusivă, dependentă emoţional. Aceşti părinţi au tendinţa de a descrie relaţia cu fiicele lor într-o notă romantică, folosind termeni în care ar putea vorbi, mai degrabă, despre vreo iubită adultă.
● Răzbunătorii furioşi. Sunt motivaţi de furia împotriva soţiile lor (furie ce se poate transfera şi asupra fiicelor) şi se răzbună pentru că sunt neglijaţi, părăsiţi sau pentru infidelităţi, reale ori imaginare. Agresiunea sexuală e un mod de a riposta împotriva soţiei, dar şi de a căuta confort într-o alianţă compensatorie.
La unii dintre infractorii condamnaţi pentru incest pot fi întâlnite combinaţii de elemente din două sau mai multe tipuri.
Bunicii au filmat mărturisirea fetiţei
A doua zi după ce Irina a sunat la telefonul copilului, DGASPC a sesizat poliţia din oraşul în care locuia fata. Agresiunile sexuale sunt, în general, greu de probat. Fără dovezi directe, se ajunge la „he said, she said”. Dar în cazul Irinei, ancheta a avansat rapid.
Bunicii au luat-o pe fată la ei şi au cerut instanţei un ordin de protecţie împotriva tatălui. Apoi au filmat-o pe fetiţă în timp ce ea povestea cum a fost agresată de tată, iar a doua zi, bunicul Irinei a dus la poliţie înregistrarea, iar ea a devenit probă. „Din tonalitatea vocii persoanei vătămate rezultă o stare de temere, în timp ce ea îi relatează bunicii cele întâmplate”, notează procurorul, în rechizitoriu.
Tatăl agresor a fost reţinut la 25 august 2020, iar apoi a primit mandat de arestare preventivă.
Agresorul a recunoscut, dar în instanță a dat vina pe victimă
„Părinții incestuoși, cei care își abuzează în mod cronic copiii în familie, sunt cei mai rezistenți la anchetă. E posibil să nu-ți spună absolut nimic, sunt stânci!”, spune profilerul Poliţiei Române, comisar-șef dr. Dorin Dumitran.
Tatăl Irinei a recunoscut însă că şi-a agresat sexual fetiţa şi a spus că regretă ce a făcut.
Dar, trimis în judecată în septembrie, el a încercat să se justifice la proces, susţinând că a fost provocat de fiica lui de 12 ani. „Ea a avut inițiativa, iar eu am dat curs acțiunilor ei”, a declarat în instanţă bărbatul de 60 de ani.
Pe 4 decembrie 2020, el a fost condamnat la 5 ani de închisoare și 1.350 de lei amendă penală. Instanţa i-a interzis să-şi exercite drepturile părintești şi să comunice sau să se apropie de Irina, timp de 3 ani după executarea pedepsei.
Bărbatul a atacat decizia, iar dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel, care va da verdictul final.
Irina e acum în grija bunicilor ei.
* Protejăm identitatea reală a victimei, dar şi a rudelor ei, pentru că ar putea conduce la recunoaşterea fetei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro