Superbul „Salon de Chihlimbar”, dus de țarul Petru cel Mare la „Palatul de Iarnă” din Sankt Petersburg a dispărut de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
De atunci, dispația acestei capodopere a reprezentat o țintă a căutătorilor de comori.
Un geo-radar de ultimă generație folosit de niște polonezi care au făcut cercetări în satul Mamerki, în apropiere de orașul Wegorzewo ar putea oferi răspunsul la acest mister, a dezvăluit dailymail.co.uk.
Conform polonezilor, aceștia au descoperit cu ajutorul acestui geo-radar profesional ceva ce le-a atras atenția. O trapă despre care cred că n-a mai fost deschisă de la finalul războiului.
Se presupune că trapa duce spre un tunel ascuns care ar putea găzdui, printre catacombele sale, inclusiv „Salonul de Chihlimbar”.
Ultimul impediment este un copac crescut acolo, care nu permite deschiderea trapei.
„Am folosit acel geo-radar ultra-performat și am reușit să determinăm existența unui tunel subteran. După săparea locului indicat de aparat, am găsit de fapt un trapă, care aproape sigur nu a fost deschisă încă de la război
Până când arborele va fi tăiat, nu există nici o posibilitate fizică de a deschide intrarea. Prezența unui trunchi dovedește că nimeni nu a deschis gura de vizitare în ultimele câteva decenii”, au spus polonezii care au făcut descoperirea.
Despre „Salonul de Chihlimbar” s-a spus fie că ar fi dispărut într-un bombardament din timpul ultimei conflagranții mondiale, fie ar fi fost furat și ascuns de naziști.
Cei care au descoperit acest tunel secret spun că în zonă s-ar putea afla pe lângă „Salonul de Chihlimbar” numeroase alte obiecte de valoare și acte de o mare importanță.
Ce este „Salonul de Chihlimbar”
„Salonul de chihlimbar” a fost conceput și realizat de artizani prusaci, o întreagă încăpere fiind acoperită cu panouri de chihlimbar, foiţe de aur şi oglinzi pentru a crea o imagine spectaculoasă în lumina soarelui, a notat descopera.ro.
Opera a fost începută în 1701 la dorinţa consoartei regelui prusac Frederic I, Sophia Charlotte de Hanovra.
Preţioasa cameră trebuia să ajungă în Schloss Charlottenburg, palatul din Berlin construit la cererea Sophiei Charlotte. Regina a murit în 1705 și n-a mai văzut minunea terminată.
Țarul Petru I s-a dus în 1716 în Prusia pentru a discuta cu Frederick Wilhelm în 1716 pentru a stabili o strategie comună împotriva regatului suedez. Regele prusac i-a dăruit superba cameră.
În urma războiului ruso-suedez, Petru cel Mare a capturat delta râului Neva, unde a fondat o nouă cetate în 1703: Sankt-Petersburg. În 1712, a mutat capitala Rusiei de la Moscova la Sankt-Petersburg.
Astfel, noua capitală a fost destinaţia preţiosului cadou oferit de conducătorul Prusiei. Dar nici Petru cel Mare n-a văzut minunea aranjată, fiindcă a murit în 1725.
Camera de chihlimbar a fost în cele din urmă instalată în „Palatul de Iarnă” din Sankt Petersburg 18 ani mai târziu, în 1743, operaţiunea desfăşurându-se sub supravegherea Împărătesei Elizabeta Petrovna, fiica lui Petru cel Mare.
După 12 ani, în 1755, opera de artă a fost mutată în Palatul Ecaterina, într-o încăpere mai spaţioasă, unde „cea de-a opta minune a lumii” a uluit vizitatorii din întreaga lume până în septembrie 1941.