Nesupravegheat de autorităţi, un criminal fost condamnat pe viaţă a sedus o fată de 16 ani şi a terorizat-o cu mesaje de ameninţare: „Fără milă am să te distrug”

Alina* avea 16 ani şi era din Republica Moldova. Venise dintr-un sat de pe malul Prutului, ca să înveţe la liceu din Bucureşti, şi locuia într-un cămin pentru elevi din sectorul 6. În mai 2019, fata a găsit pe internet anunțul unui ONG care făcea angajări. Una dintre condiţiile impuse candidaţilor era ca ei să abordeze cinci necunoscuţi pe care să-i întrebe de ce cred că ar trebui să fie angajată de ONG-ul respectiv. 

Alina s-a dus să adune aceste răspunsuri la un mall de pe Calea Rahovei. Unul dintre necunoscuţii pe care i-a oprit a fost Remus Tudor. Era primul condamnat la închisoare pe viaţă pentru omor după 1990, când pedeapsa cu moartea a fost abolită în România. Dar fata de 16 ani n-avea de unde să ştie asta, nici atunci, nici în zilele care au urmat. 

Tactica prin care a convins-o pe fată să meargă cu el

Bărbatul de 54 de ani i-a vorbit frumos Alinei şi a convins-o să-i accepte prietenia pe Facebook.

După două zile, a invitat-o în oraş. Au mers la o terasă, apoi s-au plimbat prin Grădina Botanică, iar Remus Tudor a încurajat-o pe fata de 16 ani să-i povestească despre ea. Printre altele, Alina i-a spus atunci că ar fi fost violată de tatăl ei la vârsta de 13 ani; dar, după cum a mărturisit ea mai târziu, era doar o invenţie, spusă din dorinţa de a-i vedea reacţia. 

Tudor a jucat rolul unui protector, iar grija lui a apropiat-o pe fată de el. I-a câștigat încrederea și a sedus-o. Astfel că adolescenta a acceptat să meargă în apartamentul lui din Drumul Taberei, unde au întreținut raporturi sexuale.

Apoi a venit vacanţa de vară, iar pe 17 iunie 2019 Alina a plecat acasă, în Republica Moldova. Timp de o lună, cei doi au ținut legătura aproape zilnic, dar apoi, Alina l-a anunţat că nu mai vrea să vadă cu el. Iar din 24 iulie, nu i-a mai răspuns nici la telefon. Atunci, furia bărbatului a explodat.

„Păpușică, eu cred că tu ți-o cauți urât de tot”

Fata a început să primească mesaje în care Tudor o ameninţa că, dacă nu vorbeşte cu el, le va trimite rudelor şi prietenilor ei poze cu ea goală şi le spune şi despre violul tatălui. Când fata l-a anunţat că e o poveste inventată, el s-a înfuriat şi mai tare. Pentru că Remus Tudor îşi înregistra convorbirile, anchetatorii au găsit în telefonul lui discuţia din acea zi. 

Remus Tudor: Tu te amuzi pe seama mea?  
Alina: (neinteligibil)
Remus Tudor: P…a mă-tii. Că o să te amuzi, de o să plângi!

Hărţuirea a continuat, prin mesaje cu ultimatumuri:

● „Repet, până la 18.00, ora României, atât aștept, îi iau pe toți, chiar pe toți, lovesc în plin, tac-to, mă-ta, frac-tu, bunică-ta. Apoi rudele urmează, că mai sunt pe la Chișinău, mai sunt, i-am notificat, două reprize, una după alta”.

● „Păpușică, eu cred că tu ți-o cauți urât de tot, am spus să răspunzi niște minute că vreau să îți comunic ceva, câteva minute”.

● „Şi dacă nu-ți convine, du-te și fă reclamație, abia aștept, eu chiar vreau să ies în presă, e ultima carte și cea mai tare”.

● „Pentru că tu vrei să mă discreditezi pe mine, să vezi ce te discreditez eu pe tine, f…-te-n gură să te f.. și chiar vreau maxim, maxim să se ajungă la televiziuni, să se facă emisiuni cu psihologi”.

● „Fără milă am să te distrug, fără milă”.

În tirul de ameninţări au intrat apoi părinţii, dar şi prietenii Alinei, contactaţi pe Facebook de pe conturi fictive. Remus Tudor le-a trimis capturi de ecran cu discuțiile pe care le avusese cu fata şi spunea că primăria din satul lor va primi „40 de printuri de mesaje”.

În septembrie 2019, înainte să înceapă şcoala, el a anunţat-o pe fată că va lipi pe poarta liceului mesajele în care ea îi vorbise despre relaţiile ei sexuale.

„Nu mă gândeam decât că ar putea să mă omoare”

Toată această teroare a durat până în decembrie 2019, când familia Alinei a depus o  plângere la poliţia din România. La 21 ianuarie 2020, Remus Tudor a fost arestat preventiv, iar trei luni mai târziu, a fost trimis în judecată pentru şantaj.

La proces, el a respins acuzaţiile şi a spus că se consideră „o victimă a fetei”, care l-ar fi sensibilizat cu secretele ei pentru a trage foloase, dar și „o victimă a organelor judiciare”. Tudor a mai precizat că era îngrijorat de soarta fetei şi că a trimis toate acele mesaje, doar pentru a se asigura că ea este bine. 

Alina a declarat instanţei că a trăit sub teroare, mai ales după ce a aflat că Remus Tudor a omorât în trecut o femeie.

„Îmi spunea că, dacă nu fac cum zice el, o să-mi fie rău. Ce rău, nu am idee, dar știind faptul că el a omorât, nu mă gândeam decât că ar putea să mă omoare”.

Declarația Alinei, la proces:

A ucis o colegă, pentru că l-a refuzat

În 1990, Remus Tudor avea 23 de ani şi lucra, ca instalator, la un punct termic din Brăila. Când Maria H. i-a devenit colegă de serviciu, bărbatul a făcut o obsesie pentru ea, deşi femeia era căsătorită şi avea un copil. 

În seara zilei de 4 aprilie 1990, ştiind că ea se află singură la lucru, a mers la centrala termică. „După ce mi-a deschis uşa, am stat de vorbă aproape o oră. La un moment dat, i-am propus să facem sex, dar ea nu a fost de acord şi am început să ne certăm. Am înjurat-o şi ea s-a înfuriat şi mi-a tras cu un fier în cap. Atunci mi-am pierdut controlul, am apucat un cuţit, i l-am înfipt în spate şi n-am mai ştiut de mine. Am continuat s-o lovesc până s-a prăbuşit”, le mărturisea Remus Tudor, opt ani mai târziu, jurnaliştilor de la Ziarul de Iaşi.

După ce a comis crima, bărbatul s-a ascuns într-o pădure de la marginea Brăilei. Remus Tudor a fost înconjurat în pădure de forţele de ordine şi arestat la 14 aprilie 1990.

Dominat de „conflicte în sfera afectivităţii”

Acuzat de omor săvârşit prin cruzimi, a fost condamnat, în decembrie 1992, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă. Ar fi trebuit să se elibereze, la termen, în 13 aprilie 2089.

Dar Codul Penal prevede că cei condamnaţi pe viaţă – „vieţaşii”, cum li se spune – pot fi liberaţi condiţionat după executarea a 20 de ani din pedeapsă. 

Judecătoria Sectorului 4 i-a respins însă solicitarea, motivând că el nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, iar din rapoartele depuse la dosar reiese că „nu tolerează frustrarea, critica şi lipsa de atenţie, este perseverent în obţinerea scopurilor, având o viaţă interioară dominată de conflicte în sfera afectivităţii”. În 2003, Remus Tudor fusese diagnosticat cu „tulburare de personalitate de tip paranoid”.

Picturi în închisoare şi condiţii neadecvate

Transferat din Jilava la Penitenciarul Giurgiu, Tudor a continuat să ceară liberarea. Iar în septembrie 2012, Judecătoria Giurgiu i-a admis solicitarea, considerând că „există premisele unei bune reintegrări sociale”, iar „petentul nu prezintă o structură psihologică bazată pe elemente de tip antisocial, are o dezvoltare intelectuală corespunzătoare nivelului de instruire și prezintă aptitudini artistice”.   

Remus Tudor urmase în adolescenţă cursurile unei şcoli de artă, iar după ce a ajuns în spatele gratiilor, a început să picteze şi să sculpteze. Adunase în portofoliu peste 80 de tablouri, pe care le promova pe un site personal, astăzi inaccesibil.

„Pictează în ciuda condițiilor de detenţie neadecvate”, se preciza pe site, în prezentarea artistului.

În februarie 2011, el s-a plâns la CEDO că în Jilava a stat în celule supraaglomerate, în frig şi fără apă caldă, iar, trei ani mai târziu, statul român a fost obligat să-i plătească 5.850 de euro – daune morale.

Avantajaţi de legea care i-a trimis în închisoare

Tudor a ieşit pe poarta Penitenciarului Giurgiu la 1 octombrie 2012, după 22 de ani petrecuţi în spatele gratiilor. Era liber ca pasărea cerului, căci fusese judecat în baza vechiului Cod Penal, care nu instituie obligativitatea supravegherii post-liberare. 

Dacă el ar fi fost condamnat după noul Codul Penal, aflat azi în vigoare, instanţa l-ar fi trimis sub supravegherea serviciului de probaţiune, impunându-i să respecte nişte reguli stricte. Dar judecătorii sunt obligaţi să aplice, în procesele celor care cer liberarea condiţionată, doar legea penală mai favorabilă lor şi nu pot amesteca prevederi din cele două coduri, pentru că o decizie a CCR interzice asta. 

Asemenea lui Remus Tudor, niciunul dintre „vieţaşii” condamnaţi în anii 90, pentru fapte deosebit de grave, nu se află azi sub monitorizarea autorităţilor. De această lipsă de supraveghere a profitat, în vara anului trecut, şi criminalul în serie Ion Turnagiu. La un an după liberare, el a incendiat o fată de 17 ani care îl reclamase pentru viol. 

Căuta comori, cu un detector de metale

După ce a ieşit din închisoare, Remus Tudor s-a mutat în Bucureşti, în casa unui prieten, iar doi ani mai târziu, el declara presei că trăieşte din vânzarea tablourilor şi că în Olanda încasase 2.200 de euro pe trei lucrări de-ale sale.

În 1990, când a fost arestat, nu existau mall-uri, nici internet sau telefoane mobile. Dar după 22 de ani de puşcărie, bărbatul s-a adaptat rapid la noua viaţă: şi-a făcut cont de Facebook şi un canal pe YouTube, unde posta filmuleţe cu pisoiul lui, dar şi o parodie, intitulată „Odă proştilor”.

În libertate, Tudor a continuat să picteze şi s-a apucat să confecţioneze bijuterii din argint, iar în 2015 şi-a cumpărat un detector de metale, cu care pleca prin ţară, ca să caute comori.  

Mama lui Tudor, despre el: „O fire abuzivă”

În 2019 a apărut primul declic din viaţa lui de după liberare. Remus Tudor şi-a dat în judecată mama, solicitându-i parte din moştenirea rămasă după decesul tatălui din 1986, deşi el semnase atunci o declarație că renunță la succesiune. 

La procesul de la Judecătoria Brăila, mama a declarat că fiul ei a ameninţat-o că, dacă nu face cum vrea el, „va recurge la acțiuni de șantaj și hărțuire, prin denigrare în media și prin canale de comunicare virtuale”. 

În martie 2019, instanţa i-a respins cererea bărbatului.

Condamnat din nou la închisoare pe viaţă

În decembrie 2020 Judecătoria Sectorului 6 a decis că Remus Tudor este vinovat pentru șantaj asupra fetei de 16 ani.  

În motivarea instanţei se vorbeşte despre „obsesia bolnăvicioasă a inculpatului pentru persoana vătămată”, despre „atitudinea agresivă și hărțuitoare” a acestuia, dar şi despre faptul că el „nu accepta atitudinea de refuz, respingere și ignorare” a fetei.

Dar el fusese liberat în 2012 dintr-o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă care, conform vechiului Cod Penal, se considera executată, „dacă, în termen de 10 ani de la liberare, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune”.  

În caz contrar, se consideră recidivă şi, conform legii, Judecătoria Sectorului 6 a dispus revocarea liberării condiționate şi executarea pedepsei detențiunii pe viață. 

Decizia nu este definitivă. Remus Tudor a atacat-o, iar Curtea de Apel Bucureşti va stabili dacă el se va întoarce în spatele gratiilor, redevenind „vieţaş”. Următorul termen al procesului va fi joi, 11 februarie 2021.

* Numele victimei a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea reală.

Urmărește-ne pe Google News

•  detinuti 
•  inchisoare 
•  Penitenciarul Jilava