ComenteazăDan Grigorescu, cunoscut chirurg plastician din Braşov, a relatat pe Facebook cazul revoltător al unei paciente care a suferit un accident de muncă grav în urma căruia și-a pierdut cinci degete şi palma dreaptă.
Medicul povestește cum chirurgii plasticieni au făcut tot ce au putut pentru a-i reface degetele femeii, dar o comisie naţională a hotărât că aceasta are „deficienţă funcţională minimă“ şi că nu i se poate acorda pensie de boală.
Acesta spune că înainte să facă publică povestea femeii a lăsat să treacă o perioadă de timp „pentru ca aceia care ar fi putut face ceva la modul omeniei profesionale s-o facă“.
”Prețul lacrimilor șterse cu greu
Așa nu se mai poate! Am lăsat să treacă suficient timp pentru ca aceia care ar fi putut face ceva la modul omeniei profesionale s-o facă. N-au făcut-o! Pentru asta, voi ăia, medici ca și mine, aveți lipsa mea definitivă de stimă!
Și acum, povestea!
În urmă cu vreo doi ani, o femeie devenea victima unui accident de muncă, prin prinderea mâinii drepte, dominante (a tuturor celor 5 degete și a palmei) la un calandru fierbinte dintr-o călcătorie industrială. Rezultatul final, obținut după mai mult de 10 intervenții chirurgicale succesive, este cel din imagini. Atât s-a putut. Eforturile au fost mari, deoarece pacienta a vrut să aibă cât mai mult din mâna originală. Numai că o are, cum spunem, noi, plasticienii, mai mult „la inventar”, pentru că nu este funcțională aproape deloc (vezi imaginile 3 și 4). E însă deosebit de importantă pentru pacientă din punct de vedere psihologic, atât timp cât nu se uită lumea la ea ca la circ, așa cum ar fi dacă i-ar lipsi de tot. Sau aproape deloc.
Evident că a venit și momentul evaluării de către specialiștii în domeniu LA NIVEL NAȚIONAL a capacității de muncă și, evident, și a încadrării într-una din variantele de pensie de boală cuprinse în lege.
Verdictul?
Deficiență funcțională MINIMĂ!
FĂRĂ PENSIE DE BOALĂ!
„V-au rămas falange la degete!”- i-au spus, doct, unii din comisie, fără să-i examineze funcțiile actuale ale restului de mână, mai întâi strivită și arsă, iar mai apoi reconstruită în multe ore de intervenții chirurgicale. „Nu aveți decât 40% deficit, așa că, ASTA E!”- au concluzionat, în dispreț față de situația DEFINITIVĂ a pacientei, unii ăia…
Oameni buni! Toată lumea medicală știe că o structură fără funcție nu are, practic, nicio valoare în afară de cea psihologică (hai să vă dau, în trecere, exemplul reconstrucției de sân după îndepărtarea celui original în cancerul mamar). Ce să mai spunem despre mână, care la om este organul esențial al muncii? Dacă nu poate „prinde” nimic cu ea, chiar „întreagă” fiind, cu toate degetele și falangele „originale” (ce ați zice, de pildă, de o mână paralizată?), poate oare cineva de pe Pământul ăsta munci?
Adică dăm ajutor social unor persoane integre fizic 100% și nu dăm o amărâtă de pensie unuia care s-a nenorocit la muncă?
Rușine să ne fie!
Zău că, în asemenea circumstanțe, mă încearcă rău de tot regretul că nu i-am amputat Marinelei Farcaș încă de la început mâna și ne-am chinuit (și noi, cei din echipa medicală și pacienta, atâta amar de timp)!
Măcar avea de-o pensie, acolo…
PS: Am făcut publice datele personale ale pacientei cu acordul ei. Și așa vrea să vă dea în judecată, măi, ăia unii de la Institut! Sper să aflați și voi ce preț au lacrimile pe care abia poți să ți le ștergi cu o mână ca asta!”, este cazul relatat de doctor pe Facebook.
Anul trecut, un caz revoltător s-a petrecut în Italia. Un bărbat în vârstă de 60 de ani a primit în urma unui transplant o inimă mai bolnavă decât cea pe care o avea. Acesta a murit la două zile după intervenția chirurgicală.
Citește și: VIDEO/ Partea nevăzută a Facebook. Un hacker alb ne explică ce se ascunde în spatele aplicațiilor de pe rețelele de socializare