ComenteazăLa un an de la atacurile teroriste din Bruxelles, autoritățile belgiene încă nu știu cu exactitate cine a ordonat aceste atentate, chiar dacă cei care le-au pus în practică sunt fie morți, fie în închisoare.
Atacurile din 22 martie din Bruxelles au avut loc la aproximativ patru luni după cele din Paris, soldate cu 130 de morți. Ambele atacuri sângeroase au fost comise de mai mulți tineri, membri ai unei celule islamiste. Unii dintre ei s-au întors din Siria, unde au luptat pentru gruparea teroristă Statul Islamic, relatează Reuters.
Legătura dintre atacurile din Bruxelles și cele din Paris
În luna martie, unul dintre cei mai căutați teroriști, Salah Abdeslam, implicat în atacurile teroriste care au zguduit Parisul în noiembrie 2015, a fost capturat în apropiere de Bruxelles.
Patru zile mai târziu, capitala Belgiei a fost lovită de teroare. Trei atacuri sinucigașe coordonate au zguduit Bruxelles – două explozii au avut loc pe aeroportul Zaventem și una în stația de metrou Maelbeek. Totodată, o altă bombă a fost găsită pe aeroport, în urma unei percheziții.
Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui și-au detonat centurile pe aeroportul Zaventem la ora 7.58, oră care a marcat începutul cele mai negre zile din capitala instituțiilor europene. La ora 9.11, Khalid El Bakraoui s-a aruncat în aer în stația de metrou Maelbeek.
Un alt suspect, care ar fi trebuit să se detoneze pe aeroportul Zaventem, a renunțat la plan și a reușit să se ascundă prin capitala Belgiei. A urmat o operațiune amplă de căutare a “teroristului cu pălărie”, așa cum a fost numit Mohamed Abrini, până când a fost identificat și capturat, două săptămâni mai târziu. El a fost apropiat de Salah Abdeslam și chiar l-ar fi ajutat să fugă din Franța, în urma atacurilor din noiembrie. Cei doi sunt acum în închisoare, urmând să fie judecați.
[libgallery id=”1318551′]
Belgia, în continuare în stare de alertă
În urma atentatelor din 22 martie, Belgia a rămas în stare de alertă, încercând în același timp să reducă amenințările, atât cele din interiorul țării, cât și cele din partea jihadiștilor care ar putea să se revină acasă după ce au luptat în Orientul Mijlociu.
“Vom avea siguranță doar atunci când situația din Siria și Irak este soluționată”, a afirmat un oficial despre ancheta privind atacurile din Bruxelles. Peste 400 de belgieni au plecat în cele două țări să se alăture grupării jihadiste Statul Islamic, potrivit unui studiu realizat de Centrul Internațional de Contraterorism de la Haga.
La un an de la atacuri, autoritățile belgiene nu au reușit să stabilească ce membru al Statului Islamic a dat ordinul privind atacurile, deși 59 de oameni sunt în spatele gratiilor și 60 au fost eliberați pe cauțiune, în cadrul anchetei.
Cea mai recentă arestare a fost în luna ianuarie, când un bărbat suspectat că l-a ajutat Khalid El Bakraoui cu acte false a ajuns în spatele gratiilor. Acesta din urmă s-a detonat în stația de metrou Maelbeek, ucigând 16 oameni.
Militarii sunt prezenți în continuare pe străzile din Bruxelles
În prezent, militarii sunt în continuare o prezență permanentă în stațiile principale de transport. În plus, oficialii belgieni au afirmat că există posibilitatea ca alți jihadiști să fie în continuare în libertatea. În anumite zone, autoritățile belgiene au întâmpinat probleme în a se impune. Este și cazul cartierului musulman Molenbeek, unde principalul suspect al atacurilor din Paris, Salah Abdeslam, a reușit să se ascundă timp de patru luni.
Mai mult, în ciuda efoturilor de a elimina influența jihadistă, mulți tineri rămân în continuare vulnerabili, deși supravegherea autorităților în ceea ce îi privește pe cei suspectați de legături cu mediile jihadiste s-au intesificat în ultimul an.
Anul trecut, doar cinci belgieni au încercat să fugă în Siria, iar dintre aceștia doar unul a reușit. Numerele sunt mult mai mici decât în anii precedenți, însă asta ar putea duce la alte probleme. Cei care nu au reușit să fugă în Siria pentru a se alătura Statului Islamic pot pune la cale un atac în Belgia.
Oficialii belgieni estimează că aproximativ 160 de cetățeni din Belgia sunt în continuare în Siria, unde s-au născut aproximativ 80 de copii de origine belgiană. “Acești copii ar putea să devină pericolul de mâine. Au văzut atrocități, au fost spălați pe creier. Unii dintre ei au primit deja pregătirea militară”, a spus un oficial belgian.
Ceremonii în Belgia, la un an de la atentatele
Aflată în continuare în alertă, belgienii vor marca prin mai multe ceremonii un an de la atentatele din Bruxelles. Prima ceremonie comemorativă va avea loc pe aeroportul Zaventem, unde se va păstra un minut de reculegere la ora locală 07:58. La ceremonie vor fi prezenți regele Filip și regina Mathilde, care apoi vor merge la stația de metroul Maaelbeek, unde la ora 9.11 a avut loc cea de-a treia explozie.
În cadrul ceremoniilor, pe strada alăturată stației de metrou Maelbeek, cuplul regal va inaugura un monument dedicat victimelor terorismului. Totodată, va fi oficiată o slujbă religioasă la catedrala Saints-Michel-et-Gudule și se vor desfășura de asemenea mai multe marșuri care vor porni din diferite puncte ale orașului și se vor uni toate în Piața Bursei, un marș plecând chiar din cartierul Molenbeek, de unde provin mulți dintre suspecții implicați în atentatele de la Paris și Bruxelles.