ComenteazăUnitatea de Îngrijire a Arşilor Grav ar fi trebuit să fie funcţională din 2010. Atunci au fost gata lucrările de amenajare a rezervelor, dar inaugurarea a avut loc abia în aprilie 2015. A fost inaugurată, fără a putea primi însă pacienți. Abia în luna mai a acestui an, după mai mult de un an de așteptare, pacinții cu arsuri grave au putut fi tratați, așa cum prevăd standardele internaționale, scrie Mediafax.ro
„La noi, la început, a fost o problemă de încadrare a personalului. Această secţie e ,,binecuvântată” cu cea mai dificilă patologie din sfera chirurgiei plastice. Pacientul ars este cel mai complex tip de pacient, care necesită îngrijiri deosebite atât chirurgicală, cât şi anestezie. Ne trebuia să completăm o anumită schemă de personal şi s-au făcut repetate runde de concursuri pentru ocuparea posturilor şi am avut surpriza să se înscrie oameni, după care să renunţe, ei trecând de formalităţile necesare angajării, de concursurile aferente. ”, a declarat doctorul Adrian Frunză, coordonatorul acestei unităţi.
Medicul susține că a reușit cu greu să formeze o echipă, după ce numeroase cadre medicale au renunțat să lucreze acolo. În prezent, în această secţie lucrează trei chirurgic plasticieni, doi medici anestezişti asistenţi medicali, infirmiere şi brancardieri. Din mai până acum cadrele medicale au avut în grijă, în total, 34 de pacienţi cu arsuri grave.
Cele șase paturi pentru arșii grav nu au putut fi foloste pentru răniții din Colectiv
Unitatea nu a funcționat pe 30 octombrie 2015, când a avut loc incendiul din clubul Colectiv. Așa că răniții aduși la Spitalul de Urgență Floreasca au fost tratați la secția de Chirurgie Plastică și Reparatorie.
„Tragedia de la Colectiv a fost un eveniment marcant, pentru noi toţi, prin asta înţelegând întregul personal nu numai din acest spital, ci din Bucureşti, pentru că a fost un efort medical de ansamblu, pe mai multe unităţi medicale. Întregul colectiv medical a pus umărul pentru acei pacienţi. Nu cred că atât arsurile au fost cauza acelei tragedii, cât emanaţiile de fum, intoxicaţiile care au decurs din combustia variilor material care au ars acolo”, a explicat doctorul Frunză.
Medicul susţine că tragedia de la Colectiv a dus la schimbări în care sistemul sanitar acționează în cazul unor astfel de catastrofe.
„Experienţa aceea ne-a învăţat că, mai presus de toate, anticiparea unor astfel de catastrofe e un prim pas. De atunci, s-au făcut multiple schimbări în maniera de a anticipa o astfel de catastrofă şi a fi mai bine pregătiţi în plan logistic, de preluare a răniţilor, a daunelor în curs de a se produce şi de orientare cât mai precisă a pacienţilor. Modul cum este preluat pacientul, îngrijirile care sunt acordate şi coordonarea în acele ore sunt vitale. Din ce am simţit eu şi din ce mi-au relatat şi colegii mei, această suferinţă i-a afectat pe mulţi. (…) Nu eram psihologic pregătiţi pentru o drama de aşa amploare”, a mai spus medicul.
Un an de la Colectiv. Zeci de anchete în sistemul medical
Procurorii au investigat modul în care au fost făcute achizițiile pentru unitatea de tratare a pacienților cu arsuri grave. Verificările au avut loc în urma unei sesizări a Corpului de Control al ministrului Sănătății din luna iunie. Atunci, cercetările au scos la iveală grave nereguli. Barocamera nu era funcțională, iar instalația de aer condiționat nu furniza o temperatură optimă pentru tratarea unui pacient ars grav. Doar cele șase rezerve erau dotate corespunzător, însă nu au fost folosite deloc pentru tratarea pacienților arși, până la momentul controlului.
Barocamera a costat 750.000 de euro. Aparatul medical nu a fost montat nici până în prezent și nu poate fi folosit pentru tratarea pacienților cu arsuri grave, după cum a susținut recent Ministrul Sănătății.
„Barocamera este în momentul de faţă într-un proces de reamplasare. Aceasta nu va fi folosită doar în tratarea arşilor, ci poate fi utilizată şi pentru o multitudine de alte patologii”, a declarat Adrian Frunză.
Aparatul nu a fost însă folosit niciodată.
„Este un echipament extrem de performant şi pretenţios, care reclamă măsuri de securitate cu totul şi cu totul deosebite. Nu putem să o montăm oricând, oriunde şi întâmplător. (…) Altfel, transformăm acest echipament într-o bombă periculoasă. ”, a explicat profesorul Ioan Lascăr, cel care a iniţiat achiziţia aparatului.
Până în vara acestui an, aproape 90% din cazurile grave de arsuri erau direcţionate către Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală. După ce în presă au apărut imagini cu larve pe rănile unui pacient, Ministerul Sănătăţii a decis să închidă secţia de Terapie Intensivă. De atunci a început un amplu proces de renovare a acesteia, astfel încât să respecte normele elementare de igienă şi izolare care se impun în tratarea marilor arşi.