ComenteazăLibertatea a făcut o listă cu cele mai semnificative momente pentru primăriile din București din ultimul deceniu, câte unul din fiecare an.
2010: Primăriile din toată țara au primit în administrare aproape 90 la sută din spitale
O ordonanță de urgență dată de Guvern a adus schimbări importante în organizarea unităților medicale. În 2010 a avut loc descentralizarea spitalelor, care a presupus mutarea unor spitale în responsabilitatea primăriilor.
Concret, finanțarea și organizarea a 373 din 435 de unități medicale din țară au devenit treaba administrației locale, Ministerul Sănătății rămânând cu 62 de institute naţionale, unităţi sanitare de interes naţional şi spitale de urgenţă importante la nivel regional.
Guvernul a considerat atunci că prin descentralizarea spitalelor vor fi rezolvate problemele financiare cu care se confruntă spitalele, în condițiile în care multe dintre acestea, mai ales în Capitală, abia trecuseră atunci de o criză generată de lipsa fondurilor, care a dus la suspendarea activității.
Primăria Capitalei se ocupă acum, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale, de 18 unități medicale.
2011: A fost inaugurat Pasajul Basarab, după multe amânări
Pasajul Basarab este cel mai mare proiect de infrastructură din România și a fost inaugurat în iunie 2011 de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu. A costat 240 de milioane de euro.
Contractul pentru lucrări a fost atribuit de Primăria Capitalei în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, iar realizarea proiectului ar fi trebuit finalizată la sfârșitul lui 2009. Doar că lucrările au înaintat foarte greu, au fost blocate de câteva ori din cauza exproprierilor și au intervenit multe alte lucrări neprevăzute, ceea ce a afectat costul final al lucrărilor.
Pasajul are doi kilometri și o suprafață totală de aproape 56.000 de metri pătrați.
În 2018, Hotnews scria că Pasajul Basarab nu are recepția lucrărilor făcută.
2012: A fost deschisă parcarea subterană din Piața Universității
Cu peste 440 de locuri pentru mașini și motociclete, parcarea de sub faimoasele statui de la Universitate a fost inaugurată în 2012, tot sub mandatul lui Sorin Oprescu.
Parcarea are trei niveluri, un dispecerat și automate de plată a parcării atât cash, cât și cu cardul, și a costat peste 13 milioane de euro, bani dați de un investitor privat. Parcarea este însă exclusiv a primăriei.
În timpul săpăturilor de la Universitate, au fost descoperite conducte de apă din secolele XVIII-XIX și schelete de oameni și copii. Arheologii spuneau atunci că acestea datează de aproximativ 400 de ani și că provin dintr-un cimitir.
2013: Primăria Capitalei își asumă refacerea patinoarului Flamaropol
Patinoarul Flamaropol a fost singurul patinoar de dimensiuni olimpice din București. Construit în 1952, el a fost renovat de mai multe ori de-a lungul existenței sale, dar superficial. S-a închis în noiembrie 2012, din cauza degradării avansate și a faptului că fusese complet debranșat de la utilități, neplătite de luni bune.
În 2013, patinoarul a ajuns de la Ministerul Sportului la Primăria Capitalei, care a promis că îl demolează și îl reface de la zero.
La șase ani distanță, patinoarul Flamaropol este departe de a fi gata.
Construcția propriu-zisă a patinoarului a început în 2017, până atunci primăria s-a ocupat doar de demolarea celui vechi. În aprilie 2018, municipalitatea anunța că, până la sfârșitul anului, echipele de hochei și patinatorii își vor putea desfășura antrenamentele pe un patinoar nou, modern. Între timp a fost avansat un nou termen, aprilie 2020.
Până anul acesta, însă, lucrările au fost finalizate doar în proporție de 35 la sută și sunt în acest moment sistate după ce primăria a reziliat contractul cu Astaldi-UTI din cauza întârzierilor.
Noul complex sportiv ar urma să aibă o capacitate de peste 3.000 de locuri și va fi atât patinoar, cât și centru sportiv și de agrement, cu bazin de înot, sală de baschet și săli de fitness. Va deține și spații pentru skateboarding sau escaladă, magazine sportive și cafenele, iar costul proiectului se ridică la peste 22 de milioane de euro.
2014: Scandal de corupție la Primăria Capitalei
Anul 2014 este marcat de un scandal de corupție la nivelul Primăriei Generale. Directorul general de atunci al Direcției Infrastructură și Servicii Publice, Mădălin Dumitru, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare după ce DNA a descoperit că cerea comisioane pentru contractele derulate de municipalitate, favorizând anumite firme în proiecte importante, precum străpungerea Buzești – Uranus, reabilitarea infrastructurii din Centrul Vechi, Pasajul subteran de la Piața Presei sau modernizarea unor străzi.
El este acuzat de fals în declarații, participare improprie la delapidare, luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influență și efectuare de acte de comerț incompatibile cu funcția.
La începutul anului, instanța a decis și confiscarea a peste 1,5 milioane de lei din averea lui Dumitru, potrivit Hotnews.
2015: Primarul Capitalei Sorin Oprescu este arestat pentru luare de mită
Un caz de corupție a lovit municipalitatea și în 2015, când Bucureștiul a rămas fără primar general.
Sorin Oprescu a fost prins în flagrant luând 25.000 de euro mită și a fost reținut în seara de 5 septembrie 2015. În ciuda acuzațiilor, el a spus că nu e vorba de mită, ci doar de un împrumut.
Oprescu a stat atunci două luni în celulă, apoi a fost plasat în arest la domiciliu.
Fostul primar, între timp pensionat, a fost condamnat anul acesta la cinci ani și patru luni de închisoare cu executare. Majoritatea inculpaților din același dosar au primit pedepse cu executare.
Decizia nu este definitivă și se judecă acum la Curtea de Apel.
2016: Arcul de Triumf a fost în sfârșit redeschis
Arcul de Triumf a intrat, la începutul anului 2014, în timpul mandatului lui Sorin Oprescu, într-un proces de consolidare şi reabilitare. Lucrările ar fi trebuit încheiate în primăvara lui 2015, dar termenul a fost devansat pentru finalul anului 2015, apoi 30 iunie 2016, 30 octombrie 2016 și 31 decembrie 2018.
Proiectul de consolidare a tot fost tărăgănat din cauza numeroaselor probleme care au apărut pe parcurs, din cauza unor elementele lipsă în documentația de execuție.
În final, Arcul de Triumf a fost inaugurat în 28 noiembrie 2016, la timp pentru parada de 1 decembrie.
2017: Pasajul Piața Sudului este inaugurat
Lucrările la pasajul Piaţa Sudului au început în primăvara anului 2014 şi ar fi trebuit terminate la sfârşitul anului 2015. Termenul a tot fost prelungit până când primăria a avertizat constructorul, asocierea Astaldi-Euroconstruct, că va rezilia contractul dacă nu termină până în 28 iulie 2017.
Pasajul a fost deschis complet circulației pe 23 iulie.
Investiţia totală se ridică la 127 de milioane de lei. 90 la sută din această sumă ar fi trebuit să provină din fonduri europene, dar din cauza întârzierilor, au putut fi decontate doar 18 milioane de lei, restul banilor fiind plătiţi din bugetul local.
Pasajul de la Piaţa Sudului are o lungime de 356 de metri. Are pasaje pietonale care fac legătura cu staţia de metrou și stațiile de tramvai, iar trecerile de pietoni de la suprafaţă au fost desfiinţate.
2018: Scandalul companiilor municipale
Istoria companiilor municipale înființate și apoi reînființate de Gabriela Firea începe de fapt în 2016-2017, când Consiliul General, prin majoritatea PSD-ALDE, au adoptat mai multe proiecte de hotărâre privind crearea unei societăți pentru fiecare serviciu public în parte.
De la înființare, companiile au avut mai multe majorări de capital social și de bugete și le-au fost delegate serviciile publice de la fostele administrații și regii, inclusiv patrimoniul. Au preluat angajații fostelor regii și au început să funcționeze.
USR a contestat, însă, în instanță hotărârile CGMB, pe motiv că au fost adoptate ilegal, mai exact, cu votul a jumătate plus unu din numărul consilierilor generali, în loc de votul a două treimi, așa cum ar fi fost necesar pentru proiectele care privesc patrimoniul Capitalei.
Astfel, Curtea de Apel a decis definitiv în 22 noiembrie 2018 anularea hotărârilor de înființare. Asta ar fi trebuit să ducă la sistarea activității societăților. Gabriela Firea nu a renunțat la ambiția sa, iar companiile au continuat să funcționeze și să cheltuie bani publici.
Edilul și-a salvat companiile prin noul Cod Administrativ, care prevede acum că hotărârile privind patrimoniul pot fi luate cu majoritate simplă, de jumătate plus unu dintre consilierii generali, și făcând un artificiu legal, Gabriela Firea a revenit cu societățile în CGMB. A creat alte companii care au absorbit prin fuziune mai multe societăți dintre cele declarate ilegale de instanță și a făcut în final 11 companii municipale care fac exact același lucru ca celelalte sub alte denumiri.
De la momentul înființării și până în prezent, primăria a alocat peste 600 de milioane de euro din bugetul local pentru finanțarea companiilor municipale, prin împrumuturi și majorări de capital.
2019: RADET intră în faliment, după mai mulți ani de moarte clincă
Anul 2019 a fost anul RADET.
Regia a intrat în faliment la începutul lunii noiembrie a acestui an, o decizie așteptată a instanței.
Falimentul RADET a început cu mult timp în urmă, când autoritățile locale au preferat să mențină prețul energiei termice la unul dintre cele mai mici niveluri din țară și, concomitent, nu au plătit subvenția. 3,8 miliarde de lei este încă datoria RADET către ELCEN, producătorul de apă caldă și căldură al Capitalei.
RADET alimenta peste 560.000 de locuințe și 4.900 de instituții și companii în Capitală, mai bine de jumătate din populația Bucureștiului. Avem cel mai mare sistem de termoficare din România, cu aproape 4.000 de kilometri de conducte primare și secundare.
Planul lui Sorin Oprescu adoptat inițial și de Gabriela Firea era să preia ELCEN la Primăria Capitalei și să fuzioneze cu RADET. Ideea a picat, fiind imposibil de îndeplinit, așa că edilul a venit cu altă soluție: preluarea activităților RADET de către o companie municipală.
Astfel că, după decizia de ilegalitate privind companiile municipale, primele două companii salvate de primarul general s-au desprins din Compania Municipală Energetica SA, care ar fi trebuit, apoi, dizolvată. Au apărut Compania Municipală Termoenergetica București SA și Compania Municipală Energetica Servicii București SA, care au preluat, de la 1 decembrie, atribuțiile RADET. Prima pentru a produce și distribui energie termică în București, iar a doua pentru a se ocupa de restul: lucrări de reabilitare a rețelei, modernizarea centralelor etc.
Ministrul Economiei se așteaptă însă ca Termoenergetica să aibă aceeași soartă ca RADET pentru că nu are capital, iar rețeaua nu este modernizată.
De când a început furnizarea energiei termice, multe zone din București au stat zile bune fără apă caldă și căldură.