ComenteazăLa toate acestea se adaugă situaţiile tot mai des întâlnite în care asiguraţi de sănătate se trezesc că trebuie să plătească servicii medicale de care nu au beneficiat niciodată sau pe care le-au achitat deja.
Acesta este şi motivul pentru care acesta a înaintat, astăzi, Comisiei de Sănatate dăn Camera Deputaţilor, un document numit „Scrisoare antifraudă”, prin care semnalează o serie de vicii ale sistemului sanitar, dar oferă şi o soluţie pentru reducerea fraudei.
„Frauda din sistemul de sănătate a ajuns la 200-300 de milioane de euro. Reţete falsificate, consultaţii inexistente şi internări fictive au ajuns să „deturneze” în diverse buzunare între 10 şi 20% din bugetul sănătăţii. Nici măcar asiguraţii nu mai ştiu de câte ori figurează oficial ca beneficiari ai unor servicii de sănătate, spune deputatul PP-DD Tudor Ciuhodaru.
Medicul punctează două situaţii de fraudă pe care le-a identificat la nivel naţional:
” – Reţeaua internărilor fictive dintr-un spital privat din Timişoara a creat un prejudiciu estimat 1,5 milioane de lei. La iniţiativa conducerii au fost făcute 500 de internări fictive utilizând datele personale ale unor bătrâni pe care le adunaseră în campanii umanitare sau au fost internate scriptic timp de 2 zile până şi gravidele prezentate doar pentru controlul periodic al sarcinii.
– Reţeaua analizelor şi reţetelor fictive din Bucureşti a creat un prejudiciu de 500000 de euro prin emiterea a 14000 de bilete de trimitere falsificate pe numele a 800 de pacienţi şi a implicat 42 de medici şi laboranţi.
Medicii de familie sau medicii specialişti au emis bilete de trimitere către laboratoarele de analize utilizând numele pacienţilor din lista de consultaţii primind în schimbul unor analize neefectuate vreodată 10% din banii decontaţi de CNAS.
Aceeaşi medici au prescris tratamente de 1,6 milioane de lei pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi au trimits reţetele false unor farmacişti care falsificau semnăturile pacienţilor şi le decontau la Casă Naţională de Asigurări de Sănătate. Farmacia realiza profit, decontând de la Casă de Asigurări de Sănătate medicamente care rămâneau practic în stoc, iar farmacistii implicaţi obţineau şi un profit personal prin primele obţinute pentru creşterea artificială a vanzaarilor. Medicii care prescriau reţete false primeau, la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri de 3- 5% din valoarea totală a reţetelor„, explică Tudor Ciuhodaru cum funcţiona sistemul de fraudă din sănătate.
SOLUŢIA LUI
Deputatul spune că deţine secretul reducerii fraudei din sistemul de sănătate, un proiect de lege care „nu presupune alocări bugetare şi niciun fel de investiţii, dar poate aduce 200-300 milioane de euro în sistemul de sănătate”.
În acest sens, Ciuhodaru este de părere că „o simplă imformare” a celor care plătesc asigurările de sănătate este suficientă.
Astfel, toţi asiguraţii care au beneficiat de serivicii medicale pe parcursul unui an, ar trebui să primească acasă, prin poştă, cel puţin o dată pe an, informaţiile privind data, tipului, furnizorilor şi valorilor serviciile medical sub forma unei scrisori recomandate trimise la adresa de domiciliu din baza de date a casei de asigurări.