ComenteazăDeputatul PNL Adriana Săftoiu, membru în comisia pentru drepturile omului din Parlament, a efectuat mai multe vizite de documentare, în penitenciarele Jilava și Rahova, pe parcursul acestei veri. În urma sezizărilor primite, s-a decis să constate la fața locului în ce măsură sunt respectate depturile omului în executarea pedepselor privative şi neprivative de libertate: de la spațiu (4 mp pentru fiecare deținut) până la condițiile de igienă, dreptul la muncă, includerea în programe de reabilitare sau scolarizare, situația post-liberare.
”Cred că cel mai mult m-a impresionat dorința unora de a se corecta, de a-și înțelege greșeala și a încerca să gândească construcția viitorului, încă din pușcărie. Am văzut deținuți care în închisoare au învățat să scrie, au făcut primele clase și îmi povesteau că le transmiteau copiilor: Tată, vin acasă, am învățat să citesc și să scriu în detenție”, ne-a declarat deputata PNL, despre modul în care a privit aceste povești ale oamenilor din spatele gratiilor.
Adriana Săftoiu ne-a povestit care sunt concluziile discuțiilor pe care le-a avut cu deținuții și cum vede șansele acestora de a se reintegra în societate, după ispășirea pedepsei.
Deputata liberală spune că problemele din penitenciare reprezintă, în acest moment, un subiect foarte dificil și sensibil, pentru societatea noastră. ”Deja am văzut reacțiile unor oameni care spun: Bine că ne ocupăm de situația deținuților, în condițiile în care nu avem școli, spitale. E foarte adevărat și ce spun oamenii aceștia, dar la fel de adevărat este că această problemă a deținuților și a condițiilor din penitenciare este o problemă reală, care ne afectează pe noi ca țară, ca cetățeni, ca și comunitate”, afirmă Săftoiu.
Realitatea din penitenciare este dură. Spațiul de plimbare a deținuților este foarte mic, mâncarea este adusă în containere din metal. Camerele sunt aglomerate de paturi suprapuse, de bagaje ascunse pe sub paturi.
La Jilava, într-o celulă stau câte 18 sau 22 de persoane. Se respectă spațiul minim de 4 metri pătrați doar în cazul celor care au apelat la justiție
Problema supraaglomerării din închisori este, de departe, unul dintre aspectele cele mai grave ale nerespectării drepturilor omului, pentru cei aflați în detenție.
”De exemplu la Jilava, într-o celulă unde ar trebui să stea 6 persoane, pentru a se respecta spațiul de 4 metri pătrați pe persoană, pentru care CEDO ne tot trage de urechi și pentru care, iată, Italia, și nu e singura țară, nu mai dorește să extrădeze condamnați români, stau câte 18 sau 22 de persoane”, spune Săftoiu.
Ea precizează că în acest penitenciar, capacitatea maximă este de aproximativ 700 de de deținuți, iar în prezent sunt în jur de 1326 de persoane închise.
Nu pentru toți deținuții condițiile sunt identice. Există 22 de celule în care se respectă cei 4 metri pătrați. Dar asta pentru că acei deținuți au dat în judecată penitenciarul și li s-a dat dreptate în instanță, astfel că penitenciarul a fost nevoit să aplice sentința judecătorească.
La fel de mici sunt spațiile pentru plimbare, iar lipsa de condiții de igienă este accentuată și de lipsa sălilor de mese. Deținuții mănâncă pe paturi, în camerele aglomerate, aproape de toalete. ”Nici Rahova, nici Jilava nu au săli de mese pentru deținuți”, spune deputata PNL.
Recidivă scăzută pentru deținuții care au urmat programul ”Comunitatea terapeutică”, de reintegrare socială
Un alt aspect care contribuie la soarta deținuților este lipsa programelor de reintegrare. ”Dacă am investi mai mult în aceste programe, rezultatele ar fi clar favorabile scăderii recidivei”, spune Adriana Săftoiu.
Ea dă exemplul unui program care se desfășoară în câteva penitenciare, ”Comunitatea terapeutică”, pe fonduri norvegiene. La Jilava, de exemplu, din 100 de deținuți care au urmat acest program de reabilitare, au recidivat doar 2 deținuți. La Rahova, doar 3. Asta în condițiile în care, în cazul celor care nu urmează un astfel de program, recidiva este de aproape 80%.
Adriana Săftoiu atrage atenția că o mare problemă o constituie și dreptul la muncă al deținuților.
Deținuții nu pot munci, pentru că nu există personal care să îi păzească. Când ies din închisoare, unii nu mai au nici familii, nici măcar o locuință
”Sunt deținuți care vor să muncească, există cereri foarte multe pentru a munci și cu toate asta ei nu o pot face, pentru că nu pot fi escortați, din cauza lipsei de personal din închisori. Mulți dintre cei încarcerați în regim semi-deschis sau deschis nu pot ieși la muncă pe acest motiv, astfel că sunt privați de acest drept. Situația devine și mai gravă după ce sunt liberați”, spune Săftoiu.
Ea a dat exemplul unui deținut care, după liberare, a primit ofertă să lucreze la o firma de salubritate. ”Firma a promis că îl va angaja, dar după o lună și-au dat seama că nu o pot face, pentru că i se cerea cazierul judiciar curat”, a arătat Adriana Săftoiu.
Deputata arată că post-liberarea este la fel de importantă ca și detenția. Acești deținuți, când ies, nu pot avea o locuință socială, pentru că mulți dintre ei nu pot dovedi că au un domiciu stabil. Sunt cazuri care, pe perioada detenției, se confruntă cu destrămarea familiei și, practic, nu au unde să se întoarcă. Toate acestea situații duc în cele din urmă la recidivă.
Sunt țări unde, după condamnare poți începe cu arest la domiciliu; Pedepsele, mult mai mari în România, raportat la media UE
Adriana Săftoiu dă exemplul unor țări, precum Germania și alte țări europene, unde, în momentul în care au primit o condamnare, persoanele își pot începe pedeapsa cu arest la domiciliu și sunt încarcerate doar când se eliberează un loc în penitenciar.
”Cei cu regim deschis sau semi-deschis, cu condamnări de până în 3 ani de zile, ar putea să își înceapă ispășirea pedeapsei la domiciliu, dacă penitenciarele nu pot să îi cazeze, având deja deținuții peste limita recunoscută”, mai spune Săftoiu.
Potrivit parlamentarului, raportul Consiliului Europei arată că România are una dintre cele mai mari durate a pedepsei cu închisoarea, având o medie de 37,8 luni, media europeană fiind de 9,5 luni. De asemenea, conform datelor statistice furnizate de ANP, în luna iunie 2016 din totalul de 28.234 persoane încarcerate, un număr de 12.445 persoane erau condamnate la o pedeapsă cu durată de peste 5 ani (aproape 50% din populaţia carcerală la acel moment).
”Pedepsele au mai scăzut, dar în raport cu vechiul Cod penal, dar ar trebui să ne raportăm la Uniunea Europeană”, spune Adriana Săftoiu, care adăugă că este nevoie să învățăm din modelul european și în privința respectării drepturilor omului, și să nu ne mai raportăm la aceste țări doar când vorbim de nivelul de trai.