Grupul enigmatic de oameni timpurii, înrudiți cu omul din Neandertal, a fost identificat pentru prima dată în 2010.
Singurele fosile au fost găsite, până acum, în Asia de Nord, în peștera omonimă Denisova, din Munții Altai din Siberia, Rusia.
Cu toate acestea, dovezile genetice i-au legat pe oamenii arhaici cel mai strâns de regiuni mult mai sudice, unde se află acum Filipine, Papua Noua Guinee și Australia.
„Acest lucru demonstrează că denisovenii au fost probabil prezenți și în sudul Asiei. Și susține rezultatele geneticienilor care spun că oamenii moderni și denisovenii s-ar fi putut întâlni în Asia de Sud-Est”, a declarat autorul studiului Clément Zanolli, cercetător în paleoantropologie la Centrul pentru Cercetare Științifică și Universitatea din Bordeaux.
A @NatureComms paper describes a molar from a middle Pleistocene hominin specimen that was found in the Tam Ngu Hao 2 cave in Laos. The tooth may have belonged to a young, female Denisovan. https://t.co/pdVj5RT5ls pic.twitter.com/ztYaZLEIXz
— Nature Portfolio (@NaturePortfolio) May 17, 2022
Arheologii au descoperit dintele într-un loc cunoscut sub numele de Peștera Cobra, la 260 de kilometri nord de capitala Laos, Vientiane, unde au început săpăturile în 2018.
Studiul, publicat marți în jurnalul Nature Communications, a estimat că molarul este datat între 131.000 și 164.000 de ani în urmă, pe baza analizei sedimentului din peșteră, datarea a trei oase de animale găsite în același strat și vârsta rocii care acoperă fosila.
„Dinții sunt precum cutia neagră a unui individ. Ei păstrează o mulțime de informații despre viața și biologia lor. Au fost întotdeauna folosiți de paleoantropologi, după cum știți, pentru a descrie specii sau pentru a distinge între specii (…)”, a spus Zanolli.
Descoperirea din peșteră seamănă cel mai bine cu un dinte găsit într-un os maxilar denisovan, găsit pe platoul tibetan din Xiahe, în provincia chineză Gansu. Autorii au spus că este posibil, deși mai puțin probabil, să aparțină unui Neanderthal.
Analiza unor proteine din smalțul dintelui a sugerat că aceasta aparținea unei femei.
ADN-ul denisovan încă se mai găsește la unii oameni deoarece, odată ce strămoșii noștri Homo Sapiens i-au întâlnit pe denisoveni, aceștia au dat naștere unor noi copii, ceva ce geneticienii numesc amestec. Asta înseamnă că putem privi înapoi în istoria omenirii analizând datele genetice actuale.
Se credea că „amestecarea” a avut loc acum mai bine de 50.000 de ani, după ce oamenii moderni s-au mutat din Africa și probabil s-au încrucișat atât cu neanderthalienii, cât și cu denisovenii. Dar stabilirea exactă a locului în care s-a întâmplat s-a dovedit dificilă, mai ales în cazul denisovenilor.
Cu toate acestea, osul maxilarului, deși considerat de mulți a fi denisovan, nu este încă un fapt dovedit. Nicio probă ADN nu a fost extrasă din osul maxilar fosilizat, doar probe de proteine „subțiri”.
Lipsa de date biomoleculare solide reduce semnificativ impactul acestei noi descoperiri și confirmă cât de dificil este să lucrezi la tropice.
Autorii studiului au spus că vor încerca să extragă ADN din dinte, ceea ce, dacă este posibil, ar oferi un răspuns mai concret, dar clima caldă face totul mai dificil, afectând materialul genetic.