Washingtonul și aliații săi au avertizat în mod repetat că un atac al Rusiei în Ucraina ar putea izbucni în orice moment. Dar o invazie nu este una care să îl ajute pe Vladimir Putin și de aceea nici nu va avea loc, crede Harlan Ullman, fost ofițer al US Navy, autor al doctrinei militare „shock and awe”, în prezent consilier senior al influentului think-tank american Atlantic Council.
Vladimir Putin, spune Ullman, se află în fața unui paradox ucrainean pe care nu îl poate rezolva printr-o invazie.
Transformând trei interese de securitate vitale pentru Rusia în patru revendicări, el a creat contradicții interne care vor face ca intervenția militară în Ucraina să fie la fel de dezastruoasă pentru Rusia precum intervenția URSS în Afganistan, spune expertul.
Liderul de la Kremlin a emis revendicări inacceptabile, inclusiv una care cere NATO să își repoziționeze forțele și armele aflate acum în statele membre din est care au aderat după 1997 și alta care solicită stoparea extinderii Alianței spre est.
Solicitarea privind revenirea la cadrul de securitate de dinainte din 1997 ar afecta însă și Moscova, observă Ullman. Rusia nu avea trupe în Ucraina și Georgia în acel moment. Le va retrage de acolo? Iar Kaliningrad, o enclavă rusă la Marea Baltică, ar fi și ea afectată, în condițiile în care rachetele Iskander și alte sisteme de rachete vor trebui și ele retrase, subliniază expertul.
O soluție improbabilă
În legătură cu Ucraina, Putin știe că un atac armat va anula orice șansă de îndeplinire a revendicărilor sale majore, spune Ullman. Știe de asemenea că costurile unui astfel de gest, pentru Rusia și pentru el, personal, ar fi potențial insuportabile.
Declanșarea războiului va bloca orice cale de înțelegere cu Occidentul. Răspunsul Alianței Nord-Atlantice la un asalt major va face ca reacțiile occidentale de după anexarea Crimeei să pară anemice.
Apoi, NATO își va extinde capabilitățile militare și numărul de trupe din Europa, adică exact opusul a ceea ce își dorește Putin. Statele membre vor dezvolta și vor desfășura noi arme, mai avansate, inclusiv noi rachete cu focoase nucleare.
NATO, spune Ullman, are mare nevoie de un nou cadru strategic, iar dacă războiul va izbucni în Ucraina, Alianța va implementa acest cadru – care va încorpora o parte dintre măsurile descrise mai sus – și îl va anunța la summitul de la Madrid din iunie, un alt efect care nu va fi pe placul lui Putin.
În semn de răspuns, Occidentul va impune sancțiuni mai stricte și mai robuste decât oricând înainte. Cât de mult vor lovi acestea economia Rusiei rămâne de văzut, dar este aproape sigur că proiectul conductei Nord Stream 2 va fi sistat, o lovitură pentru sectorul energetic rus.
Nu în ultimul rând, credibilitatea lui Putin, ce a mai rămas din ea, va fi complet afectată, după ce Kremlinul a asigurat în mai multe rânduri că nu va intra în Ucraina.
Iar dacă intervenția militară va avea totuși loc, și va fi urmată de o ocupație, Rusia ar putea suferi tot mai multe pierderi de vieți.
Și care este soluția lui Putin pentru a ieși din aceeastă situație? Niciun plan al Moscovei nu pare evident, cu excepția unei versiuni prelungite a Războiului Rece, dar una în care Moscova folosește o forță substanțială care îi va aduce și mai multă izolare, spune Ullman.
Două opțiuni alternative
În acest moment, întrebarea este: cum se va termina actuala criză? O intervenție limitată în Donbas sau anexarea unei bucăți de țară care să asigure spre exemplu un pod spre Crimeea ocupată ar putea fi variante cu un risc mai mic. Dar Rusia ar suferi probabil aceleași consecințe ca în cazul unei invazii la scară largă, crede Ullman.
În cazul în care nu va ataca însă, Putin are două opțiuni.
În primul rând, ar putea prelungi criza și ar putea menține mobilizarea militară la granița Ucrainei. Asta ar fi o afacere scumpă și ar afecta inclusiv trupele. Starea constantă de alertă are un efect evident asupra militarilor și a buzunarului.
Există și varianta în care Putin va înceta manevrele militare, își va retrage trupele, va revendica o victorie simbolică și va continua să ceară negocieri – subliniind inclusiv că Occidentul a prezis greșit invazia și că nu ia în considerare îngrijorările Moscovei.
Fără îndoială, Rusia va continua presiunea politică și psihologică asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-l determina pe acesta să facă concesii – în privința aderării la NATO sau a acordării autonomiei pentru regiunile separatiste din Donbas, spune expertul.
Iar măsurile active ale Moscovei, precum dezinformările, vor contiua să vizeze Kievul, cu scopul de a eroda poziția lui Zelenski și solidaritatea NATO.
Acest scenariu, spune Ullman, îl ajută pe Putin mai mult decât l-ar ajuta o aventură militară incertă.