Un fost angajat MAI și un colonel în rezervă, acuzați că au pus bazele unei ample rețele de trafic de migranți. Şeful de la Imigrări Caraş-Severin, dus la audieri

• Rețeaua, activă din 2022, este formată din peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini, și 31 de firme. Gruparea a obținut ilegal eliberarea de avize de muncă pentru 1.181 de migranți, majoritatea din Pakistan și Bangladesh
• Pentru un aviz de muncă, migranții plăteau între 500 și 6.000 de euro, potrivit anchetatorilor
• Rețeaua a facilitat și șederea ilegală în țară a unor migranți ale căror vize expiraseră

UPDATE ora 20.15: Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat că ancheta MAI se încadrează în politica de „toleranţă zero la corupţie şi de curăţenie generală în toate structurile”. „Această acţiune demonstrează faptul că nu tolerăm niciun caz de corupţie, indiferent unde îl identificăm”, a adăugat Predoiu.

UPDATE ora 13.04: Şeful Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin, Vali Mitruş, a fost ridicat și dus la audieri, după perchezițiile făcute în dosarul privind constituirea unui grup infracţional organizat şi de trafic de migranţi, potrivit News.ro.

Vali Mitruş a fost ridicat de la locuinţa sa, urmând să fie audiat la sediul sediul DIICOT din Caraş-Severin. Conform anchetatorilor, aproximativ 40 de persoane vor fi audiate în acest caz.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

Reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) au transmis au prezicat, într-un comunicat, că se „delimitează ferm de orice acţiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanţă cu legea”.

***

Știrea inițială: Percheziţiile se fac în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiul Bucureşti, potrivit Poliției Române. Dosarul penal vizează „săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor”.

Potrivit procurorilor, în 2022, un fost angajat MAI a inițiat un grup infracțional organizat cu 7 firme (din care 5 au același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale.

O parte dintre acestea erau controlate de un colonel în rezervă, care, după pensionare, ar fi dezvoltat „o metodă de obținere a unor beneficii materiale substanțiale” printr-o firmă prin care recruta forță de muncă din străinătate.

Rețeaua este formată din peste 37 de suspecți.

„În perioada 2022 – iunie 2024, gruparea, formată din peste 37 de persoane, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme, însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad, ar fi acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți”, se mai arată în comunicat.

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Noul mod de operare în traficul de migranți se desfășoară prin „introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen”, mai spun anchetatorii.

Activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat pe şase paliere, între care unul era format din foste şi actuale cadre ale MAI.

„Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora şi care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste şi actuale cadre ale MAI, un palier constituit din reprezentanţii de drept şi de fapt ai unor firme din judeţul Caraş-Severin, racolate în acelaşi scop infracţional, iar ultimele două paliere formate din alţi membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locaţie pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalţi ocupându-se de transportarea şi transferarea migranţilor sosiţi în România, cu intenţia de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE”, precizează Poliția Română.

Au generat o „stare de pericol la adresa securității naționale”

Recomandări

Laura Crișan, fiica afaceristului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, pusă în libertate, alături de ceilalți doi suspecți

Din cercetări, a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale ar fi stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membri ai grupului infracțional, trebuiau să obțină pentru persoanele recrutate avize de muncă și vize pentru dreptul de ședere în România.

„În acest scop, ar fi racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini, cu potențial risc terorist”, mai spune Poliția Română.

Cât plăteau migranții pentru un aviz de muncă

Potrivit anchetatorilor, gruparea a obținut ilegal eliberarea de avize de muncă pentru 1.181 de migranți, majoritatea din Pakistan și Bangladesh, dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan.

O parte dintre aceștia părăseau apoi România pentru a se îndrepta „spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat”.

Rețeaua a facilitat și șederea ilegală în România a unor migranți ale căror vize expiraseră „utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție”, mai spune Poliția.

Pentru un aviz de muncă, migranţii ar fi plătit între 500 și 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.

Procurorii au emis 40 de mandate de aducere la audieri.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro