1 comentariuCuprins:
Apare în continuare pe site-ul Poliției
Bărbatul a depus recent la Curtea de Apel Târgu Mureș o „contestație la executare”, prin care solicită instanței de judecată să constate ca prescrisă executarea pedepsei de 4 ani de închisoare în regim de detenție, la care a fost condamnat în 2015.
Potrivit Codului Penal, termenul de prescriere a executării pedepselor este de 5 ani, plus durata condamnării, dar nu mai mult de 15 ani. Tamaș a fost condamnat definitiv în 29 octombrie 2015, iar executarea s-a prescris la sfârșitul lunii octombrie 2024.
Curtea de Apel Târgu Mureș, instanță la care s-a judecat pe fond procesul penal al bărbatului, va lua în discuție contestația la executare în 16 decembrie 2024. Dorel Tamaș apare în continuare, pe site-ul Poliției Române, la persoane urmărite pentru executarea pedepsei cu închisoarea.
Primul salon de bingo din Alba Iulia
Dorel Tamaş controla în perioada anilor 90 afacerile din județul Alba și era unul dintre noii îmbogățiți ai României. Într-o epocă în care regulile economice erau incerte, Tamaș a reuşit să devină extrem de prosper. La începutul anilor 2000 a intrat în topul celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la circa 10 milioane de dolari.
Ardeleanul a fost, înainte de 1989, sportiv de performanţă, obţinând titlul de campion naţional la judo. Acest lucru i-a permis să plece şi la competiţii din străinătate, reuşind să strângă încă de pe atunci bani, aducând în țară mărfuri de contrabandă.
După Revoluţie a intrat în afaceri şi a reuşit să se impună rapid pe piaţă. A fost proprietarul primului salon bingo din Alba Iulia, dar şi al unor săli de jocuri electronice, pe vremea când acest tip de afacere oferea câştiguri substanţiale. După ce a adunat fonduri suficiente, a intrat şi în afaceri mai „serioase”.
Încălțăminte și mezeluri
Fabrica de încălţăminte Ardeleana a fost prima investiţie importantă a miliardarului. La vremea respectivă, la mijlocul anilor ‘90, societatea din Alba Iulia era principalul competitor al firmei Clujana pe piaţa de încălţăminte din România.
Ulterior a intrat şi în afaceri cu mezeluri. Toate societăţile acestuia au ajuns, în final, în faliment cu datorii uriașe. În 2011 a fost arestat preventiv în lipsă pentru înşelăciune, mandatul nefiind pus niciodată în executare.
Dosarul a fost instrumentat de DNA şi, bănuind decizia justiţiei, a fugit din ţară. Peste 4 ani avea să fie condamnat definitiv la închisoare în regim de detenţie. Se bănuiește că s-ar fi ascuns, în toată această perioadă, în Dubai.
Afacerea „Continental”
Dorel Tamaș a cumpărat, prin intermediul firmei Ardeleana, hotelul Continental din Cluj-Napoca, aflat în centrul orașului. Mandatul de arest şi condamnarea din 2015 au avut legătură cu vânzarea frauduloasă a acestui hotel. Omul de afaceri a fost acuzat de procurorii DNA că a vândut clădirea provocând un prejudiciu de două milioane de euro unei societăţi comerciale.
Potrivit procurorilor, în 14 mai 2008, între Tamaş, în calitate de administrator al SC Ardeleana SA, şi o societate comercială din Cluj-Napoca a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la vânzarea clădirii. Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 10 milioane de euro, din care a fost achitată suma de două milioane de euro cu titlu de avans, diferenţa urmând să fie plătită la finalizarea vânzării.
Tamaş le-a ascuns însă viitorilor proprietari faptul că, în cursul anilor 2001 şi 2003, a fost solicitată retrocedarea imobilului de către Colegiul Reformat Debrecen şi, separat, de către Eparhia Reformată din Ardeal.
De asemenea, Tamaş le-a ascuns viitorilor cumpărători că proprietarul imobilului, SC Ardeleana SA, îşi asumase obligaţia de a închiria locuri de parcare de la Primăria municipiului Cluj-Napoca, obligaţie care ar fi revenit cumpărătorilor după perfectarea vânzării.
După încasarea avansului de două milioane de euro, pentru a ascunde provenienţa ilicită a acestei sume, Tamaş şi-a însuşit suma totală de 702.750 de lei sub pretextul că plăteşte salariile a doi angajaţi şi a achitat un credit de 1.488.406 euro. Ulterior, afacerea nu a mai putut fi perfectată, iar Tamaș a refuzat să restituie avansul încasat. Clădirea a rămas însă în proprietatea societății Ardeleana SA Alba Iulia.
Hotelul avea atunci trei stele şi dispunea de 45 de camere. Fără investiții, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare. Lichidatorul firmei din Alba Iulia a vândut, în 2013, clădirea către societatea Napocamin Cluj-Napoca, deținută de omul de afaceri Ioan Bene. Nici acesta nu a reușit să redeschidă hotelul, pentru că și afacerea lui a ajuns aproape de faliment.
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.