9 comentariiCum puteți sprijini păstrarea independenței editoriale și financiare ca jurnalismul de investigație al Libertății să poată continua și în viitor
Abuzurile din interiorul statului ies la iveală atunci când femei și bărbați curajoși discută cu jurnaliștii de investigație. Echipa de investigație Libertatea&GSP și-a făcut din acest lucru o tradiție pe care o respectă cu fidelitate și la care nu vom renunța niciodată.
Dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent, scris pentru oameni, și nu pentru marile companii, am inițiat un program de donații. Contribuția minimă e de 10 lei pe lună. Veți obține un site fără reclame dar, poate mai important decât orice, veți sprijini păstrarea independenței editoriale și financiare a Libertății și în viitor. Vă mulțumim!
„Mi-au mâncat 11 ani din viață, dar sunt mulțumit că am învins în cele din urmă. Nu se mai moare când exprimi un adevăr, ca pe vremuri. Lucrurile trebuie spuse așa cum sunt. Capul plecat sabia nu-l taie? Să mai lăsăm automatismele astea în exprimare”, spune Poienaru într-un dialog cu Libertatea.
Poienaru a cerut 10.000 de euro daune morale, „câte o mie de euro pentru fiecare an în care am așteptat să mi se facă dreptate”. Curtea a dispus ca statul român să-i achite 7.500 de euro plus 600 de euro cheltuieli de judecată.
Reprezentanții statului român au la dispoziție 3 luni să conteste decizia, însă este greu de crezut că o vor face, mai ales că a existat unanimitate printre judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului.
„Aveam 50 și ceva de ani când a început acest proces. Știți cum e, o vârstă la care nu te mai angajează aproape nimeni. Rămăsesem fără o sursă de venit în casă. Am mai muncit pe ici, pe colo, dar sincer, n-aș fi rezistat fără ajutorul familiei”, spune acum Poienaru.
Dat afară după 5 ani de la APIA Cluj pentru postările de pe blogul personal
Antoniu Poienaru a fost destituit la 1 martie 2011, pe motive disciplinare, exact când se împlineau cinci ani de la momentul în care a ajuns prin concurs la APIA Cluj.
Angajatorul său și-a motivat decizia prin faptul că funcționarul ar fi adus prejudicii de imagine instituției și celor aflați la conducerea ei, prin postările pe care acesta le făcuse pe blogul personal.
Șefii de la APIA au invocat obligația funcționarilor publici de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției publice. Fostul angajat a reclamat că i s-a atins dreptul la liberă exprimare.
Luările de poziție de pe blog îi aduseseră deja din 2010 avertismente, măsura reducerii salariului și inclusiv blocarea accesului la calculatoarele instituției. Astfel că, în martie 2011, a urmat revocarea din funcția publică.
Comisia de Disciplină din APIA selectase câteva materiale postate pe blog. Trei dintre ele, intitulate „Șefii de la APIA, băgați în ședințe”, „5-4 ca la teatru”, „Un dialog… balcanic”, au servit drept justificare a concedierii.
Poienaru se referea în postări și la nereguli legate de angajarea unor funcționari la APIA și gestionarea fondurilor publice, însă aceste aspecte le semnalase înainte și șefilor săi, prin mai multe e-mailuri. Ba chiar, Poienaru sesizase în 2010 Oficiul European de Luptă Antifraudă, susținând că directorii APIA acopereau persoane care comiteau fraude pe fonduri europene.
Memorii trimise lui Emil Boc și Valeriu Tabără
Dat afară în martie 2011, Poienaru a considerat abuzivă concedierea sa și a trimis memorii prim-ministrului de la acea vreme, Emil Boc, și ministrului agriculturii, Valeriu Tabără.
„Vă rog să apărați prestigiul instituției pe care o conduceți și să separați grâul de neghină în această Agenție. Nu am alte venituri și sunt plin de rate, ca toată lumea. Dacă ar fi să vorbesc de ceea ce am făcut pentru APIA, ar însemna să fiu lipsit de modestie. Sunt singurul din aproximativ 5.000 de angajați ai APIA care scrie în Profitul Agricol și Lumea Satului, eu fiind inginer mecanic, și asta ar putea spune ceva. Din rostirea adevărului știm că nu se mai moare. De aceea am apelat la sprijinul dv.”, suna un pasaj din mesajul fostului angajat pentru ministrul de resort, publicat în Profitul Agricol, o revistă săptămânală din domeniul agriculturii și industriei alimentare.
„Rămâne în discuție soarta unui om. Poienaru a fost dat afară din serviciu, de la APIA, de către niște șefi care încă mai cred că cine nu e cu noi e împotriva noastră! Acum 20 de ani, ei ar fi convocat o ședință de partid deschisă, în care ar fi pus la cale lapidarea acuzatului cu noroi de vorbe, cum că nu merită încrederea colectivului”, reacționa la acea vreme directorul publicației, George Ostroveanu.
Curtea de Apel Cluj: a subminat autoritatea directorului executiv al APIA Cluj
Apelul lui Poienaru a rămas fără răspuns și au urmat ani în care „războiul” s-a mutat în instanțele din România. Fostul funcționar a continuat să semnaleze pe blog problemele de la APIA.
Acesta a susținut în instanță că pozițiile sale de pe blog intră sub umbrela legii care vizează protecția personalului din autoritățile publice care semnalează încălcări ale legii (avertizorii de integritate), invocând și libertatea de exprimare garantată prin Constituție. Fostul funcționar a pretins că a încercat să arate disfuncționalitățile din activitatea instituției și că sancțiunea aplicată, demiterea – cea mai grea prevăzută de lege – a fost nejustificată.
Curtea de Apel Cluj a stabilit printr-o hotărâre definitivă, comunicată reclamantului la 14 decembrie 2016, că revocarea sa din funcție a fost legală și că, prin publicarea articolelor pe blog, Poienaru ar fi făcut aprecieri care nu corespundeau realității. Mai mult, bărbatul ar fi adus atingere prestigiului și imaginii instituției și ar fi subminat autoritatea directorului executiv al APIA Cluj, Gheorghe Șerban.
Observațiile CEDO: Instanțele naționale nu au aplicat legea avertizorilor de integritate
În 2017, disputa se mută la CEDO. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului e sesizată la data de 9 iunie și astfel se deschide dosarul Poienaru vs România. După mai bine de cinci ani, Poienaru e reabilitat.
Pe 15 noiembrie 2022, fostul angajat al APIA a intrat în posesia justificării Curții de la Strasbourg. Iată câteva din argumentele judecătorilor.
Curtea observă de la bun început că instanțele naționale sesizate de Poienaru nu au indicat cu exactitate ce declarații îi erau imputate și nici nu au analizat în ce măsură acesta putea beneficia de protecția oferită de Legea nr. 571/2004 pentru avertizorii de integritate. Lege care astăzi suferă mai multe modificări controversate care mai degrabă descurajează avertizorii decât să-i protejeze, așa cum a arătat și Libertatea.
Angajatul și-a informat superiorii, dar nu a primit niciun răspuns
În ceea ce privește „îndatorirea de loialitate și discreție” ce revine funcționarilor publici, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului reține că, înainte de a trece la publicarea articolelor, reclamantul și-a informat superiorii de practicile rele observate la locul său de muncă, dar fără a obține un răspuns concret din partea acestora.
„De luni de zile am avertizat diversele instituții ale statului de faptul că APIA este plină de infractori, semianalfabeți, hoți de subvenții, atât din rândul funcționarilor, cât și al fermierilor, protejați ai politicienilor care nu fac nimic pentru a-și justifica salariile, bolnavi figuranți pe state de plată. La APIA Cluj se află un «exemplar» care gestionează fondurile comunitare în perfectă armonie cu firma soției. Drept urmare, Șerban Gheorghe (n.r. – directorul care l-a concediat pe Poienaru) nu a considerat să declare veniturile și sursa veniturilor soției în declarația de avere și interese”, scria Poienaru pe blogul său.
Gheorghe Șerban a fost dat afară și el de la APIA, în 2015, pentru incompetență. Problemele fostului director APIA au survenit întrucât el nu a trecut în declarațiile de avere și de interese faptul că soția lui deține o societate comercială care are relații contractuale cu diferite instituții cu care APIA are legături, conform publicației locale Gazeta de Cluj.
Șerban a căutat să-și repare imaginea în justiție, dar a pierdut procesul doi ani mai târziu. În prezent e angajat tot la stat, ca șef de birou la Agenția Națională pentru Zootehnie.
Instanțele române nu au analizat cum a prejudiciat angajatul imaginea instituției și a directorului
Curtea mai notează că instanțele naționale au concluzionat pur și simplu, fără nicio analiză, că reclamantul a „prejudiciat imaginea instituției și a funcționarilor care lucrează acolo” și a făcut remarci care „au afectat grav imaginea (directorului) și au subminat autoritatea acestuia în calitate de șef al instituției”.
De asemenea, instanțele naționale nu au reușit să stabilească în mod convingător ce prejudicii a suferit directorul APIA ca urmare a materialelor publicate de reclamant, fie din punct de vedere personal, fie din punct de vedere profesional, se mai arată în observațiile CEDO.
Este de necontestat faptul că pedeapsa de concediere aplicată persoanei în cauză a fost cea mai severă dintre sancțiunile posibile în speță.
CEDO:
Încălcarea Articolului 10 din Convenție: Libertatea de exprimare
Curtea observă că declarațiile făcute de reclamant în articole de pe blog, și care se referă la nereguli privind angajarea unor funcționari publici, numirea în funcții de conducere sau gestionarea fondurilor publice, inclusiv din bugetul Uniunii Europene, sunt chestiuni de interes public.
Astfel, concluzia deciziei CEDO este aceea că „instanțele interne nu au pus în mod corespunzător în balanță diferitele interese în joc, în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența sa, și nu au furnizat motive relevante și suficiente pentru a justifica ingerința în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare. În consecință, a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție”.
„Nu se mai moare, ca pe vremuri, dacă spui adevărul!”
Azi, la 63 de ani, Antoniu Poienaru e mulțumit că, în sfârșit, s-a făcut dreptate. Așteaptă publicarea deciziei în Monitorul Oficial și apoi va cere reangajarea la APIA, chiar dacă viața lui profesională a fost pusă mai mult pe pauză de când a fost destituit. E decis să se lupte pentru toate salariile care nu i s-au mai dat în ultimii 11 ani.
„Cu decizia de la CEDO voi cere în instanță revizuirea dosarului în care am pierdut cu APIA la Curtea de Apel Cluj, voi cere reangajare, repunere în drepturi, restituirea salariilor din 2011. Prin martie sper să fiu reangajat. Eu m-am angajat acolo pe bune, prin concurs, fără fente și figuri”, spune Poienaru, convins să nu renunțe până nu câștigă definitiv lupta cu autoritățile române. Azi instanțele din România nu mai au ultimul cuvânt.
„Sunt mulțumit că am învins”. Decizia CEDO îi dă încredere că, în ciuda multor nenorociri, lumea totuși s-a schimbat.
„Celor mai tineri le transmit că nu se mai moare ca pe vremuri, dacă spui adevărul”, a încheiat Poienaru.