Oamenii din Făgăraș „bănuiau că am găsit aur sau uraniu”, spune unul dintre promotorii acestui parc uriaș din Carpați: „Nu și-au putut imagina că vom investi atât de mulți bani doar pentru a conserva natura”, spune unul dintre promotorii proiectului.

„Trebuie să fie un proiect de conservare ambițios”, le-a spus Hansjörg Wyss, unul dintre cei mai importanți filantropi de mediu din lume, lui Christoph și Barbarei Promberger, promotorii Fundației Conservation Carpathia.

A fost o condiție pe care miliardarul elvețian în vârstă de 88 de ani a pus-o pentru finanțarea achiziției de terenuri în România, țară care are astăzi 65% din pădurile virgine ale Europei.

Wyss este în prezent copropietar al clubului englez de fotbal Chelsea și Forbes îl consideră unul dintre cei mai mari filantropi din întreaga lume. El a fost convins să doneze pentru înființarea unui parc național în Făgăraș de către biologul austriac Barbara Promberger și soțul ei Christoph, un pădurar german, cei doi locuind de 30 de ani într-un mic sat din județul Brașov.

Scopul este de a crea un „Yellowstone european”, așa cum a numit viitorul parc cel mai mare donator al acestei inițiative, făcând aluzie la cel mai vechi și mai cunoscut parc natural din Statele Unite.

Un parc național cât cele mai mari trei rezervații naturale din Spania

Până acum, inițiatorii proiectului au cumpărat deja 27.027 de hectare, dar obiectivul este crearea unui spațiu protejat gigantic de 200.000 de hectare, cât parcurile naționale Sierra Nevada, Picos de Europa și Doñana la un loc (cele trei sunt cele mai mari rezervații naturale din Spania).

În această zonă se află unul dintre cele mai importante ecosisteme sălbatice din Europa. De la lupi și urși bruni, până la râși și castori, animalele cutreieră în voie pe versanții împăduriți ai Munților Făgăraș. Și, în urmă cu câțiva ani, 80 de zimbri au fost reintroduși aici, la două secole de la dispariția lor în aceste teritorii, grație unui program al Fundației Conservation Carpathia.

„Acest parc național trebuie să servească la protejarea naturii, dar și la dezvoltarea economică a zonelor implicate”, spune Barbara.

Până acum, au achiziționat 27.027 de hectare, pe care le-au inclus în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, pentru a le proteja, au reîmpădurit aproape 2.000 de hectare și au replantat peste patru milioane de arbori tineri precum fagul, bradul și arțarul.

Dar rangerii organizației patrulează aproximativ 75.000 de hectare de pădure, pentru a opri tăierile ilegale și în pădurile învecinate celor pe care le dețin. Proiectul își propune să implice locuitorii satelor mici, situate la poalele Munților Făgăraș, să ofere locuri de muncă și să atragă treptat mai mulți vizitatori în zonă, precum și să dezvolte programe de educație socială.

Ce probleme întâmpină

Dar pentru crearea Parcului Național Făgăraș este nevoie de acordul autorităților locale. Aici Fundația Conservation Carpathia întâmpină dificultăți, mai scrie El Pais. „Suntem într-o țară postcomunistă, așa că oamenii se feresc să-și piardă din nou proprietatea în fața statului”, explică Barbara.

„Putem cumpăra doar din proprietate privată, dar nu de la consiliile orășenești sau asociațiile de proprietari, așa că strategia noastră este să achiziționăm ceea ce putem și să-l donăm statului doar dacă acesta creează un parc național”, spune biologul.

Percepția sătenilor din cele 28 de comunități locale vizate de proiect s-a schimbat foarte mult de-a lungul anilor, dar rămâne principala provocare de depășit. La început, rezidenții i-au privit plini de prejudecată pe membrii fundației, ca fiind străini care doresc să obțină venituri semnificative de pe pământul lor.

„Au bănuit că am găsit aur sau uraniu, nu și-au putut imagina că vom investi atât de mulți bani doar pentru a conserva”, spune Barbara, care speră ca în cinci-zece ani locuitorii acestor sate să prezinte o cerere oficială Guvernului României, pentru a-și transforma zona într-una dintre cele mai mari rezervații naturale din Europa.

 
 

Urmărește-ne pe Google News