ComenteazăCălin Boambă, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Bacău, și-a împlinit un vis. De multă vreme voia să ajungă la școlile românești din Ucraina, care rezistă cu mult curaj și încă predau limba română. A găsit acolo români care încă își păstrează tradițiile și limba, dar a putut să relaționeze și cu cei care vorbesc română doar dacă se simt în siguranță.
„Am ajuns în acele școli și am avut frumoasa surpriză de a descoperi școli vechi, cum este cea din Ostrița, o școală de la 1800. Acea școală ar trebui să fie un muzeu, de altfel și are o secțiune de folclor. Există o porțiune care prezintă portul bucovinean, unde am descoperit împreună cu localnicii și elevii că nimic nu e diferit sau special față de județul Bacău. Inimioasa doamnă primar din Mahala, Elena Nandriș, creează un climat optim în comuna sa. Poate există o oarecare teamă, dar mai puțin în Mahala. Acest lucru a fost mai evident la locuitori din alte sate și din Cernăuți, am observat că le este poate teamă să vorbească limba română și doar întrebați îți răspund în română”, spune profesorul de limba română.
Profesorii băcăuani s-au mobilizat și au plecat cu mașinile personale către Ucraina tocmai ca să încheie parteneriate educaționale cu școlile din regiune. „Au fost foarte multe informații în ultimul timp legate de noua lege a educației din Ucraina, mai ales articolul 7, care ar priva copiii etnici români de orele de limba română. Conjuctura și coincidența au făcut să fim la una dintre școlile care ar fi fost vizată de incendiere, chiar școala Ostrița. Nu am intrat în detalii, pentru a nu panica populația, dar am aflat că au fost jandarmi care au păzit școala”, mai spune Călin Boambă.
Profesori din Bacău au dus cărți românești la Cernăuți
De ce își pierd însă locuitorii graiul? E simplu: instituțiile ucrainene nu-i ajută să-și păstreze tradițiile. „Pe de o parte, copiilor de etnie română li s-a inoculat ideea că limba română e o limbă demodată, care e normal să se vorbească pe vremea bunicilor, dar astăzi nu mai este potrivită și le este jenă de a o face în public. O situație fericită în Mahala este că copiii români știu să scrie în română, dar este foarte greu să găsim modalitatea ca școală să îi ajutăm pe cei care, deși sunt descendenți ai românilor, să nu își piardă limba. Aici este nevoie și de ajutorul unor instituții abilitate”, mai spune profesorul.
Practic, autoritățile române ar putea să se implice mai mult. Ei, profesorii, au reușit să doneze cărți și și-au planificat activități viitoare: schimb de experiență, concursuri de eseuri, desene, prin activități online și alte vizite viitoare.
19 localități din jurul Cernăuțiului au pondere majoritar românească, dar nu fac la școală nici măcar o oră de română. Cei mai mulți nu pot să impună în spații publice marcaje în română.
În urmă cu o săptămână, au existat informații potrivit cărora cetățeni ruși pregăteau să incendieze două școli românești din regiunea Cernăuți. Zona a fost mereu ținta unor atacuri etnice.
Regiunea Cernăuți are 20% populație română și a avut parte de o istorie zbuciumată. Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, Cernăuțiul a devenit parte din România. În iunie 1940, a fost ocupat de Armata Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În iulie 1941, a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. La 30 martie 1944, Armata Sovietică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul aceleiași Republici Sovietice Socialiste Ucrainiene.
După destrămarea URSS, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.
Citește și:
VIDEO/Europarlamentarul Răzvan Popa a lucrat pe un vas de croazieră: „Nu trebuie să-ți fie rușine dacă muncești cinstit”