Totul a început în anul 2002, când Vasile M, un om simplu, fără multe studii, a fost concediat de firma la care lucra ca măturător. Bărbatul a contestat decizia, iar Curtea de Apel Timișoara i-a admis acțiunea. După ce a fost reintegrat în muncă a demisionat însă, susținând că a fost victima unei hărțuiri din partea conducerii societății.
Trei ani mai târziu, bărbatul a solicitat reangajarea sa ca măturător, însă i s-a răspuns că nu există nici un post disponibil, notează Renașterea Bănățeană. În aceste condiții, reclamantul s-a înscris ca solicitant al unui loc de muncă la agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă. După două luni, agenția l-a informat ca i-a fost atribuit un post de măturător în cadrul aceleiași societăți și l-a invitat să se prezinte la sediul acesteia pentru întocmirea formalităților de angajare.
În plângerea sa adresată CEDO bărbatul a susținut că, în continuare, conducerea îl hărțuiește pentru că ar fi de etnie romă, motiv pentru care s-a adresat parchetului local, solicitând tragerea la răspundere a persoanelor aflate la conducerea societății pentru abuz în serviciu.
Prin rezoluţia din 2 februarie 2006, parchetul a decis neînceperea urmăririi penale, pe motiv că nu exista niciun indiciu al vinovăției conducerii societății, apoi au urmat alte două contestații, cu același rezultat.
Nici adresându-se Judecătoriei Timișoara, bărbatul nu a avut mai mult câștig de cauză. Deși instanța a observat că rezoluția de respingere a contestației dată de prim-procuror nu i-a fost comunicată reclamantului în termenul legal de 20 de zile, a considerat că e vina reclamantului că nu s-a dus la parchet ca să întrebe de ce nu primește un răspuns.
Bărbatul nu s-a dat bătut și a formulat recurs. Acesta a fost respins la Tribunalul Timiș.
Între timp însă, împovărat de atâtea necazuri, bărbatul s-a îmbolnăvit grav, ajungând, în 2012, în incapacitate permanentă de muncă. A avut totuși puterea de a merge mai departe, pentru a-și cere drepturile refuzate de instituțiile juridice din orașul său.
A sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului și, după 14 ani de luptă în justiție, i s-a dat dreptate.
Analizând dosarul său, judecătorii CEDO au opinat că a fost încălcat articolul 6 din Convenție, obligând statul român să-i plătească 3.600 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 100 de euro cheltuieli de judecată.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro