ComenteazăTotul a început în anul 2002, când Vasile M, un om simplu, fără multe studii, a fost concediat de firma la care lucra ca măturător. Bărbatul a contestat decizia, iar Curtea de Apel Timișoara i-a admis acțiunea. După ce a fost reintegrat în muncă a demisionat însă, susținând că a fost victima unei hărțuiri din partea conducerii societății.
Trei ani mai târziu, bărbatul a solicitat reangajarea sa ca măturător, însă i s-a răspuns că nu există nici un post disponibil, notează Renașterea Bănățeană. În aceste condiții, reclamantul s-a înscris ca solicitant al unui loc de muncă la agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă. După două luni, agenția l-a informat ca i-a fost atribuit un post de măturător în cadrul aceleiași societăți și l-a invitat să se prezinte la sediul acesteia pentru întocmirea formalităților de angajare.
În plângerea sa adresată CEDO bărbatul a susținut că, în continuare, conducerea îl hărțuiește pentru că ar fi de etnie romă, motiv pentru care s-a adresat parchetului local, solicitând tragerea la răspundere a persoanelor aflate la conducerea societății pentru abuz în serviciu.
Prin rezoluţia din 2 februarie 2006, parchetul a decis neînceperea urmăririi penale, pe motiv că nu exista niciun indiciu al vinovăției conducerii societății, apoi au urmat alte două contestații, cu același rezultat.
Nici adresându-se Judecătoriei Timișoara, bărbatul nu a avut mai mult câștig de cauză. Deși instanța a observat că rezoluția de respingere a contestației dată de prim-procuror nu i-a fost comunicată reclamantului în termenul legal de 20 de zile, a considerat că e vina reclamantului că nu s-a dus la parchet ca să întrebe de ce nu primește un răspuns.
Bărbatul nu s-a dat bătut și a formulat recurs. Acesta a fost respins la Tribunalul Timiș.
Între timp însă, împovărat de atâtea necazuri, bărbatul s-a îmbolnăvit grav, ajungând, în 2012, în incapacitate permanentă de muncă. A avut totuși puterea de a merge mai departe, pentru a-și cere drepturile refuzate de instituțiile juridice din orașul său.
A sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului și, după 14 ani de luptă în justiție, i s-a dat dreptate.
Analizând dosarul său, judecătorii CEDO au opinat că a fost încălcat articolul 6 din Convenție, obligând statul român să-i plătească 3.600 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 100 de euro cheltuieli de judecată.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!