ComenteazăÎmpodobite cu peste 4.300 de diamante, comorile furate din muzeul Green Vault valorau cel puțin 113 milioane de euro, potrivit procurorilor. Cu toate acestea, directorul Colecției de Artă de Stat din Dresda, Marion Ackermann, a spus că valoarea lor materială nu reflectă și importanța lor istorică și culturală, căci acestea sunt „incalculabile”.
Jaful a avut loc pe 25 noiembrie 2019, când geamul vitrinelor unde erau puse bijuteriile a fost spart cu nouă lovituri de topor. Imediat, doi hoți mascați au luat 21 de bijuterii cu diamante și au dispărut.
O spargere ca-n filme, care are loc tot mai rar în realitate, având în vedere noile tehnologii și măsuri de protecție, potrivit unui consultant de securitate și fost comandant pentru operațiunii speciale la New Scotland Yard din Londra, Roy Ramm,
„Securitatea s-a îmbunătățit de-a lungul anilor cu sistemele de alarmă CCTV și tehnologie de ultimă oră pentru protecție, așa că există un risc mare de detectare timpurie și de a fi prins în flagrant delict. Pentru o spargere de acest nivel, ai nevoie de informații din interior și de un plan foarte detaliat”, a spus el.
Jaful, pregătit minuțios cu luni înainte
Potrivit anchetatorilor, cu patru luni înainte de jaf, un suspect a mers în orașul Magdeburg, la aproape 300 de kilometri nord-vest de Dresda, pentru a ridica un Audi S6 vechi, de culoare albastru închis. Autoturismul avea să fie folosit pentru evadare.
Vehiculul fusese deja radiat, dar poliția a spus că banda de hoți a mers și mai departe în eforturile de a-și ascunde urmele, schimbând apoi culoarea vehiculului în argintiu.
Cu câteva zile înainte de furt, gratiile de la fereastra pe care hoții au intrat în muzeu au fost tăiate, potrivit autorităților. Îndepărtarea completă a grilajului metalic ar fi putut ridica suspiciunea trecătorilor, așa că suspecții și-au acoperit urmele lipind temporar barele la loc cu lipici, a spus poliția.
Fereastra era într-un punct orb, așa că nu era vizibilă pe camerele de securitate, a declarat Ministerul Culturii și Turismului de Stat din landul Saxonia. Un senzor de mișcare care ar fi trebuit să alerteze paza nu s-a declanșat. Ministerul a spus că alarma s-a declanșat cu o zi înainte de jaf, iar agenții de securitate nu au reușit să o reactiveze.
Pe 25 noiembrie 2019, gruparea și-a dus planul la îndeplinire. În primul rând, a spus poliția, hoții sau complicii lor au dat foc la o cutie de distribuție a energiei din apropierea muzeului. Acest lucru a făcut ca luminile stradale din apropiere să se stingă, cufundând întreaga zonă în întuneric. Apoi au intrat în muzeu.
Poliția a spus că o înregistrările de pe camerele de supraveghere a arătat că hoții știau unde se îndreptă. După ce au intrat în clădire prin fereastră, ei s-au îndreptat direct spre sala unde erau păstrare bijuteriile
Imaginile arată că hoților le-a luat doar câteva minute să intre, să spargă vitrina, să ia bijuteriile și să plece. Nu au putut fura toate piesele, deoarece unele erau cusute în carcase, dar chiar și așa, prada a fost una uriașă: 21 de obiecte cu diamante, a căror valoare se ridică la 113 milioane de euro.
Înainte de a fugi, hoții au umplut camera cu un stingător cu pulbere pentru a-și acoperi urmele, potrivit anchetei.
Poliția a spus că tâlharii au scăpat de la fața locului cu Audi și că, la doar 13 minute după ce camera a surprins primele imagini cu ei intrând în seif, mașina bandei a fost abandonată și incendiată într-un garaj subteran, la aproximativ 5 kilometri depărtare. Polițiștii au făcut legătura aproape imediat între mașină și jaf.
„Este incredibil de dificil să folosești un vehicul și să nu lași urme ADN”, a spus Ramm. „Au existat o mulțime de cazuri în întreaga lume în care au fost găsite cantități mici de ADN și a fost suficient pentru a lega persoana de o mașină, așa că arderea mașinii a fost special făcută pentru a ascunde ADN”.
Cum s-a desfășurat ancheta
Operațiunea poliției a început în momentul în care personalul de securitate al muzeului a făcut primul apel de urgență, chiar în timp ce hoții se aflau încă în interiorul clădirii. Doi paznici au văzut că jaful se desfășoară pe monitoarele de securitate, dar nu au intervenit. Această decizie a fost ulterior pusă sub semnul întrebării de poliție, dar Marion Ackerman, directorul muzeului, a spus că personalul de securitate a respectat protocoalele de siguranță.
Procuratura de Stat din Saxonia a anunțat în martie 2020 că investighează patru paznici de la muzeu. Doi dintre acești au fost puși sub cercetare în urma unei plângeri făcute de o persoană privată pentru că „nu au reacționat adecvat și nu au prevenit jaful”.
Un alt paznic a fost suspectat că a înmânat făptuitorilor documente despre muzeu și sistemele sale de securitate și a fost arestat la patru zile după furt, în timp ce al patrulea este anchetat pentru suspiciuni că a umblat la sistemul de alarmă și astfel a facilitat jaful.
Până în septembrie 2020, poliția a declarat că a primit sute de informații și a percheziționat mai multe proprietăți din Berlin despre care se credea că ar fi legate de jaf. Oamenii legii au aflat, de asemenea, mai multe despre mașina cu care au fugit hoții. Apoi, pe 17 noiembrie 2020, la aproape un an după jaf, poliția a lansat o operațiune de securitate uriașă la Berlin, aducând forțe speciale și 1.638 de ofițeri din toată Germania.
Vizați erau cinci membri ai clanului Remmo, unul dintre cele mai puternice clanuri din Germania, care operează mai ales în Berlin. Ralph Ghadban, specialist în studierea clanurilor, a spus că modul în care se presupune că a fost efectuat furtul și numărul de suspecți și posibilii lor complici implicați arată puterea pe care o dețin aceste grupări organizate.
„Clanul își protejează și își ajută membrii, poate avea câteva mii de membri și poate domina și teroriza cartiere întregi din oraș”, a spus el.
Poliția a anunțat arestarea a trei dintre cei cinci suspecți în timpul operațiunii din Berlin și a lansat o altă operațiune majoră de căutare a doi frați, gemeni, suspecți în jaf. Interpol a emis o notificare roșie pentru gemeni, dar a mai durat o lună până când primul a fost prins chiar pe teritoriul clanului Remmo. Al doilea avea să fie arestat abia peste alte cinci luni. Un al șaselea și ultimul suspect în caz a fost reținut în august 2021.
O lună mai târziu, procurorii din acest caz i-a pus pe cei șase sub acuzare. Trei dintre suspecți sunt frați, iar ceilalți trei sunt verii lor. Doi dintre ei au mai fost în închisoare pentru că au furat o monedă comemorativă de aur de 100 de kilograme, cunoscută sub numele de „Marea frunză de arțar” de la Muzeul Bode din Berlin.
Chiar dacă suspecții se află după gratii, ancheta poliției este departe de final, întrucât bijuteriile nu au fost recuperate. Ramm și alți experți cred că cel mai probabil scenariu este că obiectele furate au fost sparte, pietrele vândute și metalele prețioase – topite.
Muzeul a rămas închis pentru vizitatori luni întregi, din cauza anchetei și ulterior a pandemiei de coronavirus. Când s-a redeschis în mai 2020, seiful spart a fost reparat, dar lăsat în mod deliberat gol.
Procesul va dura cel puțin până la finalul lunii octombrie, iar cei șase riscă ani grei de închisoare, dacă vor fi găsiți vinovați.