ComenteazăRawiri Waititi a intervenit în timp ce prim-ministrul Jacinda Ardern primea întrebări de la parlamentari miercuri, acuzând opoziția de „propagandă și retorică rasistă”.
https://twitter.com/coughlthom/status/1392302096532140034?ref_src=twsrc%5Etfw
După un schimb intens de replici, soldat cu întreruperea microfonului, Waititi a început să execute haka, dansul tradițional maori și i s-a cerut să părăsească sala.
Haka este un dans ceremonial de război desfășurat înainte de evenimente, inclusiv înaintea meciurilor de rugby din Noua Zeelandă. Este destinat să provoace adversarii înaintea luptei.
Dispute pe drepturile comunității maori
Întreruperea ședinței a avut loc în timp ce Judith Collins, liderul Partidului Național – formațiune de opoziție de dreapta, punea întrebări premierului Ardem cu privire la suveranitatea indigenă. Partidul lui Collins a criticat-o pe Ardem în legătură cu această problemă și s-a opus creării Autorității Maori pentru Sănătate – pe care guvernul a înființat-o pentru a remedia inegalitățile din sistemul sanitar, potrivit postului RNZ, afiliat CNN.
Este a doua oară în câteva luni în care Waititi este dat afară din parlament. În februarie, i s-a cerut să plece după ce a refuzat să poarte cravată. El a venit în sală cu un pandantiv de jad tradițional maori la gât, refuzând codul vestimentar occidental. Politicianul a spus că obligația de a purta cravată îi suprimă cultura, iar parlamentul a renunțat ulterior la această regulă.
„În ultimele două săptămâni, a existat propagandă și retorică rasistă și față de tangata whenua”, și-a explicat gestul Waititi, folosind un termen maori care se referă la populația indigenă din Noua Zeelandă.
Populația maori, care reprezintă circa 15% din numărul locutorilor Noii Zeelande, a fost deposedată de pământ în timpul colonizării țării de către Marea Britanie. Mii de membri ai comunității au protestat în ultimii ani, acuzând guvernul că nu a făcut nimic în privința inegalităților sociale și economice.
În luna februarie, guvernul condus de Jacinda Ardern a anunțat că propune un curs de istorie a populației Maori. De asemenea, în noiembrie 2020, a numit-o ministru de externe pe Nanaia Mahuta, prima femeie maori în această funcție.