Comentează- În
2007, Asociația de Proprietari PRO CONCORDIA 190 decide închirierea unor spații
comune, iar din chirii, cumpărarea a 4 lifturi noi și renovarea scărilor. - În
2017 apar lifturile noi în bloc, dar și o taxă în plus în tabelul de
întreținere numită “rată lift”. - Un
locatar, care încerca deja de 2 ani să afle câți bani s-au strâns din chirii, a
descoperit, în timpul procesului intentat asociației, că președintele și
administratorul plăteau inclusiv avocatul din banii locatarilor.
Povestea lui Sorin a început în 2015, când
a cerut asociației de proprietari să vadă câți bani se strânseseră din
închirierea spațiilor comune ale blocului până la acel moment din anul 2007. Acest
lucru a dus la o serie de procese între el și conducerea asociației.
Președintele
și administratorul au plătit avocatul din fondurile asociației
Cel mai recent proces datează din 2017 și este între președinta asociației, Ioana Nicuțescu, și Emil Pilca, administratorul, împotriva lui Sorin.
Cei doi îl acuză pe Sorin de hărțuire din
cauza insistențelor repetate de a vedea facturile aferente renovărilor făcute
din banii obținuți prin închirierea spațiilor comune.
În februarie 2018, conducerea asociației a
plătit către un avocat un onorariu de 1.500 de lei. Dovadă sunt două chitanțe
cu numerele 17 și 18.
Un an mai târziu, pe tabelul de cheltuieli
apar trecute două chitanțe cu numerele 17 și 18, fiecare cu valoarea de 750 de lei.
La explicații este trecut “CF17/CF 18 onorariu avocat”.
Sorin explică: “Aceștia sunt banii pentru
avocat pe care cei din conducere i-au luat din asociație, dar i-au trecut la
cheltuieli un an mai târziu, ca să nu bată la ochi, deși procesul era între ei
ca persoane fizice și mine. Nu între asociație și mine”. Procesul a fost
clasat.
Contactată
telefonic, Ioana Nicuțescu a spus că plata avocatului a fost făcută pentru a da
în judecată proprietarii care aveau restanțe la întreținere și că nu au nici o
legătură cu procesul dintre ea și Anton Sorin.
Alte
cheltuieli pentru care Sorin încearcă să găsească o explicație sunt două taxe
de succesiune, în valoare totală de 16.000 de lei, achitate pentru două
apartamente din bloc. Banii au fost luați din fondul de rulment al asociației.
Un
moștenitor al unuia dintre apartamentele pentru care s-ar fi plătit taxa de
succesiune nu își poate explica cum și de ce s-a făcut acest lucru, deoarece aceasta
era deja proprietar pe două treimi din apartament atunci când ultimul părinte
i-a murit.
“Era alegerea
mea dacă voiam să plătesc taxa de succesiune și pentru ultima treime din
apartament. Nu înțeleg pe ce s-au dat banii”, adaugă acesta.
Ce sunt fondul de
rulment și taxa de succesiune
Conform legii, fondul de rulment are rol de “tampon”,
scopul lui fiind să asigure destui bani în conturile asociației pentru a putea
asigura plata pe o lună a tuturor utilităților (gaze, căldură etc.) în caz de
nevoie.
Taxa de succesiune trebuie plătită
de moștenitorii unui bun pentru a intra în posesia efectivă a acestuia. Se
stabilește în funcție de valoarea totală a bunului.
Conducerea asociației a fost amendată de Poliție
pentru că a refuzat să arate facturile
Sorin a depus mai multe plângeri la Poliție,
reclamând faptul că președintele asociației nu pune la dispoziție facturile
care să ateste cheltuielile de renovare din bloc.
În două răspunsuri ale Poliției Locale
Sector 1 de la începutul lui 2019, Sorin este informat că președinta asociației,
Ioana Nicuțescu, a fost somată să elibereze actele cerute și că a fost amendată.
Președinta asociației a declarat pentru
jurnaliștii Libertatea că a prezentat de fiecare dată toate actele cerute.
Sorin spune că nici până acum nu a văzut facturile.
Pe
ce s-au cheltuit banii din chirii
Cu cinci ani în urmă, Sorin a dat în
judecată asociația pentru a afla exact câți bani s-au strâns din închirierea
spațiilor comune ale blocului (trei spații comerciale la parter și trei foste
spălătorii renovate în garsoniere).
Conform unei expertize contabile realizate
și semnate Paul Slătineanu, “în perioada 2007-2016 s-au strâns 216.834 de lei
din închirierea spațiilor comune ale blocului”.
Banii au fost cheltuiți pe diverse lucrări
de reparații și renovare, spune expertiza, care are atașate drept dovadă procesele
verbale întocmite de conducerea asociației. Dosarul a fost clasat în urma
expertizei contabile.
În urma unei reclamații depuse de Sorin la
comisia de disciplină a Corpului Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România (CECCAR) a fost deschis un dosar pentru a se stabili
dacă Paul Slătineanu avea obligația de a atașa facturile care să dovedească
cheltuielile, nu doar procesele-verbale încheiate de conducerea asociației.
Contactat telefonic, expertul contabil a
declarat că a efectuat expertiza contabilă conform tuturor prevederilor legale.
CECCAR încă nu a oferit un răspuns solicitării de informații trimisă de Libertatea.
Drepturile
proprietarului în cadrul unei asociații
Un proprietar are dreptul să ceară facturi pentru orice lucrare de renovare. Asta conform Legii 196 pe 2018, dar și după Legea 230 pe 2007.
Claudia Chirița, avocat specializat pe litigii cu asociații de proprietari:
“Atâta
vreme cât tu ești obligat la o plată către asociație, ai tot dreptul să ceri
justificări cu privire la efectuarea acelei plăți. Și dovezi”, spune Claudia
Chirița, avocat specializat pe litigii cu asociații de proprietari.
“Dacă
asociația menționează că a zugrăvit, atunci trebuie să explice cu cine a
zugrăvit, de ce a zugrăvit, cât a cheltuit”, adaugă avocatul.
Chirița
menționează că atât timp cât un locatar depune o cerere în scris către
asociație, aceasta este obligată ca în 10 zile să îi pună la dispoziție toate
actele cerute. Dacă nu răspunde în 10 zile “atunci persoana respectivă poate da
în judecată asociația și să o oblige să răspundă”.
Obligațiile proprietarilor
Printre obligațiile
pe care le au proprietarii se numără “obligația de a informa asociația de orice
schimbare intervenită în structura și numărul membrilor familiei prin deces,
căsătorii sau nașteri, persoanele luate în spațiu sau în chirie”, în termen de
10 zile de la apariția schimbării.
Proprietarul
este obligat să permită accesul în locuință pentru efectuarea de lucrări de
construcții sau reparații ce afectează proprietatea comună la care nu se poate
avea acces decât din respectiva proprietate
individuală.
Conducerea asociației va emite un preaviz
de 5 zile pentru a-l informa pe proprietar, sau 24 de ore dacă este vorba de o
situație de urgență.
În cazul în care proprietarul nu permite
accesul, acesta răspunde civil și penal, după caz, pentru toate prejudiciile
create proprietarilor afectați.