Un medic psihiatru arată de ce consumul de droguri nu trebuie tratat cu închisoarea: „Este exact atitudinea pe care o aveam cu bolnavii de ciumă”

Dr. Alexinschi este medic primar psihiatru, fost director medical al Institutului de Psihiatrie Socola din Iași și coordonator național al programelor „No Addict”.

Acesta spune că abordarea de creștere a pedepselor penale pentru persoanele care consumă droguri este greșită, în condițiile în care în România nu există centre de reabilitare și o cultură de a înțelege că aceste dependențe devin boli. Iar boala nu poate fi vindecată cu amenințarea că urmează o pedeapsă mai mare.

Statul nu face distincția clar între consumator, traficant, dependent, utilizator recreațional. Sunt puse toate peste toate, iar unitatea de măsură este una disproporționată. Dacă discutăm despre trafic organizat, rețele, traficanți, care țin de domeniul penal, lucrurile trebuie să fie riguroase și bine așezate, iar pedepsele și consecințele, între cele mai dure. Dar când vorbim de consumatori recreaționali și de dependenți, lucrurile țin de domeniul social, medical, al prevenției.

Dr. Ovidiu Alexinschi:

Într-un interviu pentru Libertatea, șeful DIICOT pe combaterea traficului de droguri, procurorul Viorel Cerbu, spunea că în 90% din dosarele care vizează deținerea de droguri pentru consum propriu (Articolul 4 din Legea 143/2000), procurorii dau renunțare la urmărirea penală, dacă nu se probează traficul de droguri. 

Recomandări

Volodimir Zelenski nu se mai duce în Arabia Saudită și critică întâlnirea ruso-americană de la Riad: „Să nu negocieze pe la spatele nostru”

Dependența anulează alegerea de a te droga, devine o nevoie

Medicul Alexinschi explică efectele pe care substanțele psihoactive le au asupra organismului și de ce legiuitorul – subliniază doctorul – ar trebui să-și pună problema că în multe cazuri nu este vorba de „opțiune personală”, ci este o nevoie stringentă. 

„Este un «craving», o dorință de nestăpânit pentru persoana respectivă, iar la stadiile superioare de adicție nevoia este atât de compulsivă, încât ajungi dependent complet. Se scurtcircuitează controlul cortical, oamenii nu se pot opri, au nevoie de droguri pentru eliberarea de stările negative. Deci ține de domeniul patologicului, de cel medical, în niciun caz de cel punitiv și privativ de libertate”, a mai explicat specialistul.

Pedepse disproporționate

În prezent, pentru deținerea de droguri de risc (canabis, de exemplu) în vederea consumului propriu, pedeapsa este de 3 luni – 2 ani sau amendă, și pentru cele de mare risc (cocaina, de exemplu), pedeapsa înseamnă între 6 luni și 3 ani, conform Art 4 din Legea 143/2000. Propunerile legislative vor însă creșterea pedepselor atât pentru traficanți, cât și pentru consumatori. Proiectele aflate acum în Parlament vin din partea PNL și PSD (acesta din urmă a fost adoptat de Senat cu modificarea Articolului 8).

Recomandări

Cea mai mare pensie din România: 97.964 de lei net. Este de 38 de ori mai mare comparativ cu ce achită lunar statul altor 2,5 milioane de seniori

Pedepsele sunt însă „disproporționate și discordante față de realitățile românești”, spune medicul, referindu-se și la cea mai recentă modificare a legii drogurilor, la propunerea USR, prin care se cresc teoretic pedepsele pentru traficul de droguri și nu pentru consum.

„Rețele există, cu siguranță, în liceele din țară”

Medicul atrage atenția asupra faptului că România se transformă, din zonă de tranzit pentru drogurile ușoare și cele de mare risc, într-o „piață emergentă de desfacere”. Tot mai multe dintre drogurile menite altădată pentru vestul Europei rămân în țară, în principal, fiindcă a crescut numărul celor care și le permit.

„Rețele există, cu siguranță, în liceele din toată țara și nu este doar ceva anecdotic, ci fapte reale, cunoscute celor interesați, fie că vorbim de Poliție sau de DIICOT, iar acum problema a atins proporții extraordinar de mari, înspăimântătoare chiar. Tinerii cu posibilități materiale, din liceele de top, sunt o țintă predilectă”, crede dr. Ovidiu Alexinschi.

În interviul acordat Libertatea, șeful DIICOT pe combaterea drogurilor sublinia că nu există rețele de trafic de droguri care să aibă ca țintă directă elevii de liceu, fiindcă aceștia n-ar avea posibilitățile financiare de a menține o cumpărare constantă.

Recomandări

Carrefour, Starbucks și KFC din Mall Băneasa, închise de ANPC. Lista completă a fast-food-urilor oprite și ce nereguli au găsit inspectorii

Dr. Ovidiu Alexinschi spune că problema fundamentală este cea a educației pe care o primesc tinerii în România, pe subiectul consumului de droguri. Specialistul nu a fost surprins când a văzut descinderile procurorilor în „dosarul Medusa”, privind destructurarea unei rețele care vindea droguri și elevilor de liceu. Dar nu crede că măsurile de acest gen sunt eficiente pe termen lung.

„Perchezițiile și arestările sunt doar o măsură ex-abrupto: rezolvi pe moment, e o radiografie a situației, nu reprezintă nici situația pe termen lung și lipsește, evident, partea din spate, o educație, programe articulate de luptă împotriva dependenței, cu centre de dezintoxicare, grupuri terapeutice, echipe de psihologi și psihiatri”, explică dr. Ovidiu Alexinschi.

Legislația și abordarea nu corespund contextului european

Luptăm un război care a fost deja purtat în Occident, spune medicul, iar în momentul de față, lupta este inegală în România. Crede că legislația și abordare nu corespund nici realităților românești, „nici contextului european, modern, internațional”. Asta înseamnă să îi ajuți, să îi sprijini pe cei dependenți, să le oferi asistență de specialitate și să creezi un sistem în care să explici riscurile consumului.

„Dacă vorbim de traficanți, care profită chiar de dependența altora, atunci lucrurile sunt diferite, fiindcă aici e clară libera-voință. Să fie pedepsiți cei care organizează rețele, distribuie, care fac bani de pe urma dependenței consumatorilor și produc daune sociale foarte importante. Dar pentru cei din zona medicală, psihologică, de dependență, unitatea de măsură nu trebuie să fie cea penală. În Occident, lucrurile s-au tranșat spre o deschidere de legalizare a anumitor lucruri, de scoatere a lor la suprafață. În niciun caz nu întâlnim gândirea de a băga în pușcărie milioane de tineri care experimentează un joint la o petrecere”, a mai specificat dr. Ovidiu Alexinschi.

Cât de eficientă este prevenția făcută cu poliția?

Una dintre cele mai mari probleme în lupta împotriva drogurilor din România, crede specialistul, ține de faptul că structura însărcinată cu activitățile de prevenție – Agenția Națională Antidrog – este în subordonarea Ministerului Afacerilor Interne.

„Ministerul Afacerilor Interne trebuie să prindă traficanții, iar Ministerul Sănătății ar trebui să preia tot ce înseamnă componentă medicală la dependențele de alcool, fumat, droguri, etnobotanice, dependențe comportamentale, care trebuie separate de latura punitivă. ANA nu are o structură de «know-how» ca să gestioneze astfel de cazuri, nu există comunități terapeutice, centre de dezintoxicare. O persoană dependentă are nevoie să treacă printr-un astfel de centru, prin spital, să vorbească cu un asistent social, să primească medicație de menținere. La noi, atitudinea este să trimitem dependenții la închisoare”, a mai subliniat dr. Ovidiu Alexinschi.

Medicul crede că este și o problemă de atitudine și de viziune atunci când mergi „cu poliția să faci prevenție în școală”.

„Nu este educație să pui afișe cu «Ion a fumat un joint și a primit șapte luni de închisoare»”

Numărul de pacienți cu astfel de dependențe, care apelează la ajutorul medicilor, este într-o creștere accelerată în România, explică medicul. Dacă, în trecut, tipologia pacienților indica persoane care lucrau în străinătate și aveau acces mai ușor la droguri, în ultima perioadă, specialistul a tratat și multe adicții la oameni care lucrează în România.

Pentru o luptă reală împotriva drogurilor este nevoie de o creștere a numărului de specialiști în domeniul toxico-dependenței și al adicției, indică medicul.

„Acum, atitudinea, în special a statului, este de profundă marginalizare socială. De trecere în zona penală, în loc să fie una de recuperare pentru societate, de reinserție, de asistență. Este exact atitudinea pe care o aveam cu lepra, cu ciuma: să îi închizi, să îi pui deoparte”.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro