Acesta susține că, practic, societățile în cauză se transformă în „hackeri” pentru statul român.
O astfel de operațiune nu doar că ar putea să coste milioane de euro într-un singur caz specific (sau, în funcție de tăria criptării, să nu se poată deloc), dar l-ar transforma pe furnizor într-un veritabil hacker, întrunind aproape toate elementele constitutive ale infracțiunii de interceptare a unei transmisii de date informatice (art 361 Cod penal) – evident, mai puțin elementul de ilegalitate.
Bogdan Manolea, președintele ApTI:
Comisia juridică a Senatului a eliminat marți din proiect prevederea prin care serviciile secrete puteau avea acces la conținutul aplicațiilor de mesagerie, precum WhatsApp, Telegram sau Signal, însă în document a rămas obligația ca furnizorii de găzduire să sprijine procurorii și serviciile secrete în investigații.
Forma finală a documentului nu se regăsește oficial pe site-ul Senatului.
„Conținut decriptat”
Libertatea a intrat în posesia unui document care prezintă amendamentele admise.
Între acestea, se află un articol modificat care obligă furnizorii de găzduire „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, în condițiile prezentei legi, conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii”.
Inițial, obligația era „să acorde accesul la conținutul comunicațiilor criptate tranzitate în rețelele proprii”.
Manolea spune că noua prevedere este „inepția tehnico-legală a anului 2022”.
„În condițiile în care aproximativ 80-90% din traficul web este criptat astăzi (iar furnizorii din tranzit nu au cheia de decriptare, evident!), acest text de lege propus primește cu brio premiul de inepția tehnico-legală a anului 2022”, scrie Manolea pe site-ul asociației.
Puterea unei litere
Potrivit acestuia, cel mai probabil ar fi trebuit să scrie conținut „necriptat”, în loc de „decriptat”.
Conform documentului obținut, senatoarele PNL Laura Scântei – șefa Comisiei Juridice și Alina Gorghiu – membră în Comisia pentru cultură și media, sunt autoarele amendamentului.
„Eroare materială”
Contactată de către Libertatea, Laura Scântei a declarat că este vorba de o eroare materială.
„Este o eroare semantică, decriptat duce la ideea că ceva ce a fost criptat trebuie decriptat. Noi dorim transmiterea conținutului necriptat, acesta a fost sensul. Este o eroare materială care se va îndrepta”, a spus Scântei.
15 ONG-uri cer respingerea interceptărilor
Joi, un număr de 15 organizații neguvernamentale au solicitat senatorilor să respingă proiectul privind Codul Comunicațiilor, deoarece lărgește în mod nejustificat spectrul interceptărilor.
Dacă proiectul rămâne în această formă, serviciile secrete vor putea cere date despre site-uri și vor putea vedea cine a accesat un anumit site.
Cele 15 ONG-uri spun că lărgirea interceptărilor nu trebuie realizată prin Codul Comunicațiilor, ci prin modificarea Codului de Procedură Penală, după dezbateri transparente și cu respectarea garanțiilor cerute de Constituție.