Un nou Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor din România va avea loc în 2021

România, ca stat membru al Uniunii Europene, este obligată să efectueze Recensământul Populației și Locuințelor, în anul 2021 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor și a cerințelor regulamentelor de implementare a acestuia.

Colectarea datelor trebuie să se realizeze în cursul anului 2021, motiv pentru care anii 2020 și 2021 sunt cruciali pentru pregătirea şi efectuarea în bune condiții a acestuia, se precizează în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pus în dezbatere, şi elaborat de Institutul Naţional de Statistică.

Cine va face obiectul recenzării

a) persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetățenie, cu reşedinţa obişnuită în România

b) persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă țarăpentru o perioadă mai mică de 12 luni

c) persoanele cu cetăţenie română care fac parte din personalul diplomatic naţional aflat la post în străinătate, membriiforţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalulnaţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

d) gospodăriile şi nucleele familiale

e) clădirile de locuit

f) clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuit, dacă există cel puţin o locuinţă în acestea

g) locuinţele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României

h) spaţiile colective de locuit

Atenţie! Nu se înregistrează la recensământ persoanele care nu dețin cetăţenie română din cadrul reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi nici membrii familiilor lor, personalul forţelor armate străine, personalul flotei comerciale navale şi aeriene–cetățeni străini, care la momentul dereferință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

De asemenea, la recensământ nu se înregistrează clădirile situate pe teritoriul României deţinute cu titlu de proprietate de alte state, administrate de reprezentanţele diplomatice şi consulare ale ţărilor respective sau de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale, dacăîn cadrul lor nu au domiciliul sau reşedinţa cetăţeni români

Recensământ de probă, în 2020

Pentru verificarea practică a conţinutului formularelor, a instrucţiunilor, a programului de recenzare şi de prelucrare, precum şi a măsurilor organizatorice, în cursul anului 2020 se desfăşoară un recensământ de probă.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Participarea la recensământul de probă a persoanelor este obligatorie, se precizează în document.

Ce sancţiuni sunt prevăzute pentru cei care nu dau date în cadrul recensământului

Ordonanţa de urgenţă prevede o serie de sancţiuni, pentru persoanele fizice care nu se supun procesului de recenzare. Acţiunile care pot duce la amenzi de până la 5.000 de lei sunt:

a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei legisau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului

b) refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete

c) nerespectarea, de către personalul de recensământ preăvăzut la art.13, a dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor populaţiei şi depăstrare a caracterului confidenţial al datelor personale declarate de cetăţeni

d) împiedicarea accesului în interiorul complexelor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ învederea desfăşurării tuturor activităţilor aferenterecensământului

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

e) utilizarea de către personalul de recensământ a datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice.

Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d)şi e) se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.

Contravenţiile pentru persoanele juridice şi cei care colectează datele ajung la amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.

Etapele recensământuui

Momentul de referință al recensământului din anul 2021 este ora ”0” din ziua de 1 mai 2021. În anul 2020 și perioada ianuarie –august 2021, se realizează construirea bazei de date, cu date pentru clădiri și locuințe.

În perioada iulie–noiembrie 2021 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei și locuințelor. Identificarea persoanelor se realizează pe baza CNP.

În perioada august-septembrie 2021, se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale și a celor referitoare la gospodării, locuințe și clădiri –auto-recenzareaon-line.

Fiecare persoană cu reşedinţa obişnuită în România trebuie să se autorecenzeze accesând pe Internet propriul formular individual P, completat deja parțial cu anumite date obţinute prin colectarea indirectă, pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole.

În perioada octombrie -noiembrie 2021, se realizează în teren colectarea prin interviu asistată de calculator a clădirilor și locuințelor, pentru care nu s-a realizat auto-recenzarea on-line.

În perioada decembrie 2021 –ianuarie 2022 se realizează asigurarea completitudinii înregistrărilor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuințele și clădirile.

În perioada februarie 2022 -martie 2024 se realizează controlul, validarea, procesarea şi diseminarea datelor colectate

Ce informaţii vizează Recensământul din 2021

Recensământul din 2021 va colecta următoarele informaţii:

• date privind structura demografică și mobilitatea populaţiei rezidente
• caracteristicile etno-culturale ale populaţiei rezidente
• caracteristicile educaționale ale populației rezidente
• date privind migrația internă și internațională
• caracteristicile economice ale populaţiei rezidente
• date privind tipologia gospodăriilor şi a nucleelor familiale
• date privind clădirile în care se găsesc locuințe
• date privind structura fondului de locuinţe
• date privind condiţiile de locuit

Concluziile ultimului recensământ din 2011: Scăderea populaţiei, îmbătrânire demografică, migraţia tinerilor

Ultimul recensământ din 2011 a arătat că populaţia stabilă a României a crescut constant până în anul 1992 inclusiv. După 1992, populaţia ţării a scazut sensibil din cauza sporului natural negativ şi a fenomenului de emigrare internaţională din ce în ce mai intens, mai ales după aderarea României la UE.

Vezi AICI concluziile ultimului recensământ din 2011

De asemenea, proporţia populaţiei rurale a scăzut continuu până în 1992, raportul dintre cele două medii de rezidenţă răsturnându-se în favoarea urbanului. În ultimii 20 de ani, raportul dintre urban şi rural, cu un urban predominant, s-a menţinut la cote apropiate.

De la începutul anilor 90, România intră într-un proces accentuat de îmbătrânire demografică, ponderea populaţiei tinere reducându-se ,dar crescând cea a populaţiei vârstnice.

Declinul demografic al populaţiei nu provine din creşterea mortalităţii, ci din reculul natalităţii şi menţinerea acesteia la valori scăzute, mult sub nivelul de înlocuire a generaţiilor şi din migraţia externă a persoanelor tinere şi a celor apte de muncă, se mai preciza în concluziile recensământului.

Datele statistice mai arătau, în 2011, că generaţiile născute dupã 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piaţa muncii în anii 2020-2030 şi vor avea de întreţinut economic o populaţie vârstnică numeroasă, inactivă economic.

„Dacă în 1992, la 100 depersoane adulte reveneau aproape 17 persoane în vârstă de 65 ani şi peste, iar în anul 2002 aproape 21 de persoane, în 2011 raportul s-a adâncit la 24 de persoane vârstnice la 100 persoane în vârstă de muncă. Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii douăzecide ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare. Deci se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adâncire în viitor, între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar”, se mai preciza în concluzii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro