Proiectul de Regulament inițiat de Comisia Europeană a fost votat de europarlamentari. Cu 433 de voturi pentru, 61 împotrivă și 110 abțineri, Parlamentul European (PE) și-a exprimat, joi, sprijinul ferm pentru poziția de negociere propusă de Comisie pentru piața internă și protecția consumatorilor, se arată în comunicatul PE.

Următoarele negocieri se vor purta între Parlament și Consiliu, deoarece votul PE nu este decisiv. 

Termenul propus pentru adoptarea noului Regulament este aprilie 2023.

Dacă regula s-ar aplica în România, partidele vor fi obligate să dezvăluie către ce publicații sau site-uri trimit banii, iar materialul publicat ar avea câteva informații esențiale: cine finanțează materialul, costul și originea finanțării.

Noul Regulament impune statelor membre să introducă amenzi eficiente și proporționale, dacă sunt încălcate normele privind transparența publicității politice sau chiar sancțiuni cu titlu penal.

Potrivit documentului votat, entitățile din afara Uniunii Europene vor avea interdicție să finanțeze publicitatea politică în interiorul UE, iar pentru publicitatea online se pot folosi doar datele cu caracter personal furnizate în mod explicit în acest scop.

Ce se întâmplă în România

În ultimii doi ani, PSD și PNL au utilizat peste 130 de milioane de lei (26 de milioane de euro), bani publici, pentru a cumpăra articole favorabile. Ambele partide au refuzat, până în prezent, să precizeze unde au ajuns aceste sume în 2022.

Guvernul sau Parlamentul din România trebuie să adopte reglementări mai transparente în privința cheltuirii banilor alocați pentru partide. Banii publici trebuie să fie folosiți pentru a prezenta proiectele și politicile publice ale partidelor și nu pentru atacarea adversarilor. Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici”, scrie pe pagina sa de Facebook prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, după votul din Parlamentul European.

Conform legii, PSD și PNL încasează lunar subvenție de la bugetul național și plătesc zeci de milioane de lei către presă anual.

Problema este că articolele nu sunt marcate ca publicitate. Partidele nu vor să spună destinatarii sumelor, deși este vorba de bani publici. Publicul nu este astfel informat cine plătește și cui.

Singurul partid care a prezentat în ultimii doi ani informațiile solicitate privind fondurile alocate pentru presă a fost USR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) nu folosește subvenția pentru plata serviciilor în media. 

Alegerile nu trebuie să fie o întrecere a celor care folosesc metode opace și lipsite de transparență. Cetățenii trebuie să știe de ce văd un anunț publicitar, cine și cât a plătit pentru acesta.

Vera Jurova, vicepreședintă a Comisiei Europene, pe 25 noiembrie 2021:

Ce se întâmplă în prezent: un proiect AEP a ajuns la Guvern. Și n-a mai ieșit

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cea care controlează partidele, finanțarea politică și corectitudinea alegerilor, a inițiat în luna octombrie 2022 un proiect privind creșterea gradului de transparență în relația presă – partide.

Proiectul a stat în dezbatere publică 30 de zile după care a ajuns la Guvern la începutul lunii decembrie.

De mai bine de două luni, proiectul nu a mai ieșit din Palatul Victoria.

Deși a promis în mai multe interviuri că va dezvălui beneficiarii contractelor cu PSD, Marcel Ciolacu nu și-a respectat niciodată promisiunea. Foto: Hepta

Guvernul trebuia să îl adopte ca proiect și să îl trimită în Parlament pentru dezbatere și aprobare. Nu știm de ce întârzie”, a spus un lider PNL pentru Libertatea. Nici în tabăra PSD nu sunt mai multe informații.

Libertatea a încercat să afle în ce stadiu se află proiectul pe circuitul guvernamental. „Se află în procedură de avizare”, a comunicat Biroul de presă al Guvernului.

După ce trece de Guvern, proiectul ar trebui să intre în dezbatere parlamentară. Deși a promis în mai multe interviuri că va dezvălui beneficiarii contractelor cu PSD, Marcel Ciolacu nu și-a respectat niciodată promisiunea.

USR a depus un proiect privind creșterea transparenței privind relația presă – partide, dar nici această inițiativă legislativă nu a ajuns la vot.

„Totul este blocat, pentru că se așteaptă proiectul de la Guvern”, susțin surse din coaliție. 

Legea privind accesul la informațiile de interes public nu este respectată de partide, au stabilit mai mulți judecători, în diferite procese pierdute de partide cu organizații neguvernamentale. Procesele sunt însă câștigate doar în primă instanță în anumite cazuri și se așteaptă apelul.

Libertatea a trimis solicitări în baza legii către PSD, PNL și USR pentru a afla sumele cheltuite cu presa în 2022, dar și unde au ajuns banii publici. Termenul limită pentru răspuns este 9 februarie 2023.

Urmărește-ne pe Google News